Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 16 din 20 februarie 1996, publicatã la pag. 12.
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte
Ioan Deleanu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent,
Pe rol soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 76/1992 privind mãsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare, regimul plãţilor agenţilor economici, prevenirea incapacitãţii de plata şi a blocajului financiar, invocatã de Societatea Comercialã "Avicola" - S.A Codlea în Dosarul nr. 2.700/1993 al Tribunalului Braşov.
La apelul nominal, fãcut în şedinţa publica, se constata lipsa pãrţilor.
Procedura îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele completului da cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei.
CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 aprilie 1994, pronunţatã în Dosarul nr. 2.700/1993 al Tribunalului Braşov, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 76/1992 , invocatã de pirita-debitoare Societatea Comercialã "Avicola" - S.A. Codlea. În susţinerea exceptiei se arata ca <>art. 10 din Legea nr. 76/1992 incalca dispoziţiile art. 41 şi ale art. 135 din Constituţie, întrucît, prin reglementarea obiectata, "se constituie o procedura arbitrarã de constatare (care este în fapt o simpla şi necontrolata modificare) a incapacitãţii de plata, cu consecinta (potrivit art. 11 şi 12 din acelaşi act normativ) anulãrii dreptului de dispoziţie al proprietarului, acesta putind fi pus în situaţia extrema a blocarii activitãţii şi chiar a deposedarii, pentru un debit care poate fi sau nu real".
Reclamanta-creditoare Societatea Comercialã "Avicola" - S.A. Braşov a susţinut ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prin modificarea <>Legii nr. 76/1992 , prin care se acorda dreptul creditorului de a-şi recupera creanta nu numai din mijloacele bãneşti ale debitorului, ci şi din alte elemente ale patrimoniului sau, se urmãreşte evitarea blocajului financiar în lant.
Instanta, prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, opineaza pentru respingerea exceptiei de neconstituţionalitate.
În vederea soluţionãrii exceptiei, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost înaintatã celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.
Guvernul apreciazã excepţia neîntemeiatã, aratind ca " nu poate fi admis punctul de vedere potrivit cãruia art. 41 şi art. 135 din Constituţie constituie temei legal pentru sustragerea de la executarea unor obligaţii şi nesuportarea consecinţelor de natura sa-l afecteze patrimonial pe debitor".
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
În temeiul art. 53 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, s-a soluţionat şi un punct de vedere doctrinar, care este în sensul respingerii exceptiei ca nefondata.
CURTEA,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern, raportul judecãtorului-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale în corelatie cu Constituţia şi cu Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate invocate în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 3 alin. (2) şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în cauza fiind vorba de o lege ulterioara adoptãrii Constituţiei.
În cursul soluţionãrii litigiului în fata Curţii Constituţionale a rezultat ca, de fapt, în urma modificãrii <>Legii nr. 76/1992 prin Legea nr. 43/1993, este invocatã neconstituţionalitatea prevederilor <>art. 11 şi 12 din Legea nr. 76/1992 . În sensul acestor prevederi, dupã punerea în intirziere a debitorului - a agentului economic considerat în incapacitate de plata -, creditorul poate cere acestuia, pe calea unei acţiuni în justiţie, fie o data cu suma datoratã, fie distinct de aceasta, penalitãţile prevãzute de art. 7 din legea menţionatã. În acest scop, creditorul poate solicita instanţei competente pronunţarea unei hotãrîri prin care debitorul sa fie obligat la plata sumei datorate şi, dupã caz, a penalitatilor.
Curtea constata ca prevederile <>art. 11 şi 12 din Legea nr. 76/1992 , considerate ca neconstituţionale, nu numai ca nu instituie o procedura arbitrarã pentru realizarea creanţelor de la agenţii economici aflaţi în incapacitate de plata, dar, dimpotriva, consacra mijloace de protecţie a debitorului fata de eventualele manifestãri arbitrare din partea creditorului. Între acestea pot fi menţionate: punerea în intirziere a debitorului, obligarea creditorului la obţinerea unei hotãrîri judecãtoreşti definitive, desfãşurarea executãrii silite în condiţiile legii şi într-o ordine prestabilita a elementelor patrimoniale. Totodatã, ideea ca dreptul de proprietate ar fi incompatibil cu procedura de urmãrire silitã a bunurilor care fac obiectul acestui drept şi aparţin proprietarului debitor excede prevederilor constituţionale şi tuturor celorlalte prevederi legale incidente. Procedura urmãririi silite, reglementatã prin <>art. 11 şi 12 din Legea nr. 76/1992 , nu este decît o forma specifica a executãrii silite a carei reglementare-cadru se afla în legea comuna civilã.
Dreptul de proprietate, ca drept subiectiv patrimonial, face parte din patrimoniu, iar acesta reprezintã totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor patrimoniale aparţinînd unei persoane fizice sau juridice, privite ca o suma de valori active şi pasive, strins legate între ele. Este ceea ce rezulta şi din prevederile art. 1.718 din Codul civil, care, deşi nu vizeazã explicit patrimoniul, evoca, totuşi, ideea de universalitate sau de totalitate, precizînd: "Oricine este obligat personal, este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare". Asadar, dreptul de proprietate, fãcînd parte din latura activa a patrimoniului, nu poate fi desprins de latura pasiva a acestuia, împreunã exprimind totalitatea sau universalitatea. Schimbãrile valorice succesive intervenite în patrimoniu, inclusiv prin stingerea unor obligaţii, chiar pe calea urmãririi silite, nu afecteazã existenta sau identitatea însãşi a patrimoniului din care face parte şi dreptul de proprietate.
Consacrind dreptul de proprietate şi protecţia proprietãţii private, art. 41 alin. (1) din Constituţie vizeazã, totodatã, şi limitele exerciţiului acestuia, astfel cum sunt ele "stabilite de lege". În cadrul unor asemenea limite se înscrie şi funcţia atribuitã patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor. Astfel, debitorul rãspunde fata de creditorii sãi pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care le are cu întregul patrimoniu. Gajul general al creditorilor conferã acestora dreptul de a urmãri oricare dintre bunurile ce se afla în patrimoniul debitorului, pentru a-şi realiza creanţele.
Fata de cele arãtate, rezulta ca procedura urmãririi silite, reglementatã de <>art. 11 şi 12 din Legea nr. 76/1992 , nu este neconstitutionala, cu atît mai mult cu cît titlul executoriu ce sta la baza acesteia este o hotãrîre judecãtoreascã, ale carei autoritate şi forta executorie nu pot fi ignorate. Totodatã, cel urmãrit silit are la indemina contestaţia la titlu sau, dupã caz, contestaţia la actele propriu-zise de urmãrire, mijloace prin care se garanteazã dreptul sau la apãrare, ca drept fundamental-garanţie, asociat inclusiv dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 şi 12 din Legea nr. 76/1992 , invocatã de Societatea Comercialã "Avicola" - S.A. Codlea în Dosarul nr. 2.700/1993 al Tribunalului Braşov.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 13 septembrie 1995.
PREŞEDINTE,
conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
