Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 769 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Faur" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 719/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent-şef referã asupra cauzei şi aratã cã, la dosar, partea Ion Tudora a depus note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 719/300/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Faur" - S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionãrii apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 4.981 din 28 mai 2008, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), deoarece, "ca urmare a recalificãrii cãii de atac din apel în recurs, ulterior primului termen de judecatã, partea care a atacat cu apel hotãrârea nu numai cã este privatã de calea de atac a apelului, cât şi de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotãrârii instanţei de fond, fãrã a exista posibilitatea cenzurãrii acesteia de cãtre o instanţã superioarã." Considerã cã este posibilã "o analizã a neconstituţionalitãţii unui text de lege doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situaţii din practicã." De aceea, solicitã sã se constate cã, "prin aplicarea dispoziţiilor de lege criticate la situaţiile în care instanţa de apel calificã calea de atac din apel în recurs, ca urmare a incidenţei unui text de lege/recurs în interesul legii survenit dupã formularea cãii de atac şi în timpul soluţionãrii acesteia, se încalcã dreptul de a avea acces liber la justiţie."
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse de parte la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins:
- Art. 303 alin. 1: "Recursul se va motiva prin însãşi cererea de recurs sau înãuntrul termenului de recurs.";
- Art. 302^1 alin. 1 lit. c): "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulitãţii, urmãtoarele menţiuni: [...]
c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiazã recursul şi dezvoltarea lor, sau, dupã caz, menţiunea cã motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;";
- Art. 306 alin. 1: "Recursul este nul dacã nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevãzute în alin. 2." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) - egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) - accesul liber la justiţie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra unei critici similare s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 312 din 6 aprilie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 4 mai 2006.
Cu acel prilej, Curtea a statuat cã Legea fundamentalã nu cuprinde prevederi referitoare la obligativitatea existenţei tuturor cãilor de atac, ci statueazã prin art. 129 şi art. 126 alin. (2) cã exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite prin lege, adicã potrivit normelor de procedurã. Din aceste prevederi constituţionale rezultã cã legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile şi condiţiile în care pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac. În acest sens, în privinţa condiţiilor de exercitare a cãilor de atac, legiuitorul poate sã reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie sã fie fãcutã declaraţia, conţinutul sãu, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere dreptului în substanţa sa sau principiilor şi textelor constituţionale de referinţã.
Nici reglementãrile internaţionale nu impun în materia exercitãrii cãilor de atac. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în cazul Beles şi alţii contra Cehiei din 12 noiembrie 2002, a constatat cã dreptul de acces la un tribunal, din care dreptul de acces constituie un aspect, nu este absolut şi se preteazã la limitãri implicit admise, în special în ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere cã presupune reglementarea din partea statului care se bucurã, în aceastã privinţã, de o anumitã marjã de apreciere.
În fine, recalificarea cãii de atac din apel în recurs şi, în consecinţã, respingerea recursului ca fiind lovit de nulitate din cauza nemotivãrii acestuia în termenul prevãzut de lege constituie o problemã de interpretare şi de aplicare a legii ce ţine de competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu de cea a instanţei de contencios constituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Faur - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 719/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
