Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 767 din 24 iunie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 248^1 din Codul penal    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 767 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 248^1 din Codul penal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 30 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi ale art. 248^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Radu Albu în Dosarul nr. 6.930/231/2006 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 6.930/231/2006, Tribunalul Vrancea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 248 şi art. 248^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Radu Albu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea proprietãţii private în mod egal, indiferent de titular, deoarece partea finalã a art. 248 din Codul penal, definind cel de-al doilea rezultat alternativ, respectiv paguba cauzatã patrimoniului, nu face nicio distincţie între proprietatea publicã şi cea privatã, supunând aceleiaşi ocrotiri speciale atât partea de patrimoniu care constituie proprietate publicã, cât şi partea care constituie proprietate privatã.
Aşa fiind, este neconstituţional din aceastã perspectivã şi art. 248^1 din Codul penal, care devine incident ca temei al agravãrii rãspunderii penale datoritã consecinţelor deosebit de grave ale faptei de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Tribunalul Vrancea - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este una de serviciu, şi nu una contra patrimoniului. Valoarea socialã ocrotitã prin norma incriminatoare este, în principal, bunul mers al activitãţii unitãţilor indicate în art. 145 din Codul penal.
Dispoziţiile art. 248 din Codul penal nu au în vedere în mod expres atingerea adusã proprietãţii publice prin activitatea subiectului activ, ci tulburarea bunului mers al activitãţii subiectului pasiv sau pãgubirea patrimoniului acestuia. Împrejurarea cã una dintre urmãrile imediate prevãzute în art. 248 din Codul penal este o pagubã adusã patrimoniului unei instituţii din cele menţionate în art. 145 din Codul penal nu trebuie privitã prin raportare la noţiunea de proprietate publicã, deoarece proprietatea nu se confundã cu patrimoniul.
Legiuitorul are prerogativele de a stabili o sancţiune diferitã pentru faptele prin care se produc cu caracter patrimonial, fãrã a face distincţie dupã cum bunurile în legãturã cu care s-au produs pagubele aparţin statului sau altor subiecte. Sancţionarea mai severã a abuzului în serviciu contra intereselor publice reprezintã o opţiune de politicã penalã, de competenţa exclusivã a legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 cu denumirea marginalã Abuzul în serviciu contra intereselor publice şi art. 248^1 cu denumirea marginalã Abuzul în serviciu în forma calificatã, ambele din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 248: "Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţã, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazã o tulburare însemnatã bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unitãţi din cele la care se referã art. 145 sau o pagubã patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.";
- Art. 248^1: "Dacã faptele prevãzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi critici. Astfel, prin <>Decizia nr. 294 din 8 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 8 august 2003, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 248 din Codul penal, iar prin Decizia nr. 832 din 2 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi art. 248^1 din Codul penal. În esenţã, Curtea a constat cã art. 248 din Codul penal face parte din Titlul VI "Infracţiuni care aduc atingere unor activitãţi de interes public sau altor activitãţi reglementate de lege" Cap. I "Infracţiuni de serviciu sau în legãturã cu serviciul" şi incrimineazã fapta funcţionarului public care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzeazã o pagubã sau o tulburare însemnatã bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte instituţii care intrã sub incidenţa dispoziţiilor art. 145 din Codul penal.
Referirea la producerea unei pagube în patrimoniul subiectelor pasive ale infracţiunii nu are semnificaţia înzestrãrii acestei infracţiuni cu o dublã naturã juridicã, şi anume cea de infracţiune de serviciu şi cea de infracţiune contra patrimoniului, fapta rãmânând, evident, o infracţiune de serviciu sau în legãturã cu serviciul, ci descrie una dintre cele douã urmãri imediate alternative prevãzute de lege - prima fiind "o tulburare însemnatã a bunului mers" al organului, instituţiei sau unitãţii - pentru ca fapta sã constituie infracţiune.
De altfel, chiar admiţând cã prin art. 248 din Codul penal se urmãreşte şi apãrarea proprietãţii, se constatã cã textul nu face nicio diferenţiere între proprietatea publicã şi cea privatã, abuzul funcţionarului public pedepsindu-se la fel, indiferent dacã are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul public sau în proprietatea privatã a unei unitãţi dintre cele prevãzute de art. 145 din Codul penal.
Aşa fiind, nu poate fi primitã critica formulatã în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul cã, prin conţinutul sãu, art. 248 din Codul penal contravine principiului constituţional al ocrotirii egale a proprietãţii private, indiferent de titular.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi art. 248^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Radu Albu în Dosarul nr. 6.930/231/2006 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016