Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 765 din 7 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 963 din 30 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Augustin Boariu în Dosarul nr. 17.520/2005 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 17.520/2005, Judecãtoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , excepţie ridicatã de Augustin Boariu în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã obligarea conducãtorului unui autovehicul, suspectat cã se aflã în stare de ebrietate, de a produce o probã biologicã împotriva sa este în contradicţie cu textele constituţionale şi din actele internaţionale, potrivit cãrora acuzatul poate sã-şi formuleze apãrãrile faţã de acuzaţiile care i se aduc, fãrã a contribui la propria incriminare. În opinia autorului excepţiei simpla constatare a valorii alcoolemiei, în afara cadrului procesual, printr-un buletin de analizã toxicologicã, indiferent de denumire, nu poate avea valoarea unui mijloc de probã, deoarece excedeazã cadrului urmãririi penale.
Judecãtoria Cluj-Napoca apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Aratã cã recoltarea de probe biologice reprezintã un mod de constatare a infracţiunii şi nu se poate realiza decât cu acordul expres al persoanei în cauzã, care are posibilitatea contestãrii rezultatelor buletinului de analizã toxicologicã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile din Legea fundamentalã invocate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã textul de lege criticat nu conţine norme contrare dreptului pãrţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea cauzei lor într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , care incrimineazã fapta constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã care are o îmbibaţie alcoolicã de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depãşeşte 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constatã însã cã acesta criticã în realitate prevederile alin. (4) al <>art. 79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , potrivit cãrora "Refuzul, împotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltãrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testãrii aerului expirat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani". În legãturã cu aceste dispoziţii se susţine cã prin constrângerea impusã conducãtorului unui autovehicul "de a produce o probã biologicã împotriva sa" se încalcã prevederile constituţionale, precum şi cele din actele internaţionale invocate.
Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002.
În motivarea excepţiei se invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, în art. 23 alin. (11) şi (12) privitoare la prezumţia de nevinovãţie şi la legalitatea pedepsei, precum şi în art. 24 privind dreptul la apãrare.
Se invocã, de asemenea, încãlcarea art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, şi a art. 14 paragraful 3 lit. g) din Pactul privind drepturile civile şi politice, potrivit cãruia orice persoanã acuzatã de comiterea unei infracţiuni are dreptul sã nu fie silitã sã mãrturiseascã împotriva sa înseşi sau sã se recunoascã vinovatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , în raport de prevederile constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) şi ale art. 23 alin. (11), invocate şi în prezenta cauzã, şi cu o motivare similarã. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 493 din 29 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, cã <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul persoanei la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã şi nici pe cele ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovãţie şi la legalitatea pedepsei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Nu poate fi reţinutã nici susţinerea autorului excepţiei în sensul cã recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ar însemna obligarea conducãtorului auto la producerea unei probe împotriva lui însuşi. Cu privire la acest aspect, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a reţinut în jurisprudenţa sa cã dreptul persoanei de a nu se autoincrimina nu este absolut, "nu se extinde la utilizarea datelor ce pot fi obţinute de la acuzat recurgând la puteri coercitive care existã independent de voinţa suspectului, de exemplu, documente ridicate pe baza unui mandat, prelevãri de aer expirat, de sânge şi de urinã, ca şi de ţesuturi corporale în vederea analizei ADN-ului" (Cazul Saunders împotriva Regatului Unit, 1996). Aşa fiind, Curtea constatã cã este neîntemeiatã critica formulatã în prezenta cauzã, referitoare la încãlcarea art. 14 paragraful 3 lit. g) din Pactul privind drepturile civile şi politice, potrivit cãruia orice persoanã acuzatã de comiterea unei infracţiuni are dreptul sã nu fie silitã sã mãrturiseascã împotriva sa înseşi sau sã se recunoascã vinovatã.
În plus, în prezenta cauzã este invocatã şi încãlcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apãrare, în legãturã cu care Curtea constatã cã nu sunt lezate prin textele de lege criticate, întrucât cel în cauzã are deplina libertate de a uza, fãrã nicio îngrãdire, de toate garanţiile ce caracterizeazã aceste drepturi.
Pentru considerentele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Augustin Boariu în Dosarul nr. 17.520/2005 al Judecãtoriei Cluj-Napoca.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
