Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 765 din 3 iunie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3^1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 146/1997  privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 765 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3^1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 17 august 2010

Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã din oficiu de Judecãtoria Zimnicea - Secţia mixtã în Dosarul acesteia nr. 1.601/339/2009.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.601/339/2009, Judecãtoria Zimnicea - Secţia mixtã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã într-o cauzã având ca obiect pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti care sã ţinã loc de act autentic.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile criticate impun o majorare excesivã a taxelor judiciare de timbru. Totodatã, se aratã cã stabilirea de cãtre camera notarilor publici a cuantumului acestor taxe încalcã art. 139 alin. (1) din Constituţie, iar raportarea pe care o face legea la expertiza efectuatã de cãtre aceastã instituţie este discriminatorie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã textul legal criticat este neconstituţional. În acest sens, se aratã cã orice condiţionare de ordin financiar care vizeazã accesul liber la justiţie trebuie sã îşi gãseascã o justificare rezonabilã şi proporţionalã cu obiectivul propus şi sã nu ducã la imposibilitatea efectivã de exercitare a acestui drept. Or, prevederile legale criticate "nu pãstreazã un echilibru just între interesul [statului] de a percepe cheltuieli de judecatã, pe de o parte, şi interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe, pe de altã parte". Se aratã cã aceste dispoziţii legale nu asigurã o aşezare justã a sarcinilor fiscale.
În fine, în sprijinul susţinerilor sale, Avocatul Poporului invocã hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Weissman şi alţii împotriva României şi Iosif şi alţii împotriva României.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 276/2009 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Totuşi, din motivarea excepţiei, rezultã cã este criticatã numai teza a doua a <>art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , care are urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul în care valoarea declaratã de pãrţi este inferioarã valorii orientative stabilite prin expertiza întocmitã de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceastã din urmã valoare."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei şi art. 139 alin. (1) referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã urmãtoarele:
Prevederea legalã criticatã a format obiectul unui amendament introdus la Comisia juridicã a Camerei Deputaţilor, fãrã însã ca noua soluţie legislativã sã fi fost motivatã în vreun fel. Totuşi, din logica modificãrilor aduse <>Legii nr. 146/1997 prin <>Legea nr. 276/2009 , se desprinde faptul cã raţiunea pentru care a fost adoptat un asemenea amendament ţine de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de cãtre cetãţeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase şi, astfel, o procedurã eminamente necontencioasã sã fie transformatã, în mod indirect, într-una contencioasã. Pentru a-şi atinge scopul, <>Legea nr. 276/2009 , prin textul criticat, a prevãzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare sã nu fie mai mici decât costurile pe care le implicã procedura notarialã. Numai în acest fel se pot evita acţiunile judiciare promovate, din punctul de vedere al timbrajului, în frauda legii.
Aceastã motivaţie care a stat la baza adoptãrii soluţiei legislative criticate nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speţã, legiuitorul a ales ca taxa judiciarã de timbru sã fie calculatã în funcţie de valoarea imobilului stabilitã prin expertiza întocmitã de camerele notarilor publici.
Dispoziţiile art. 77^1 alin. (4) şi (5) din codul fiscal stabilesc obligaţia camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulaţie a bunurilor imobile şi de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv şi precis în funcţie de care sã fie calculatã taxa judiciarã de timbru având în vedere entitatea care le dispune (camera notarilor publici) şi persoanele care le întocmesc (experţi). Astfel, raportarea la aceste expertize evitã declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulaţie în scopul plãţii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate faţã de situaţia în care s-ar fi stabilit valoarea realã de circulaţie a bunului imobil.
În fine, Curtea constatã cã autorul excepţiei nu contestã taxarea la valoare a acţiunii, ci doar obiectivitatea expertizei dispuse de camera notarilor publici şi imposibilitatea judecãtorului de a dispune o altã expertizã. Totuşi, se reţine cã pe tot parcursul procesului judecãtorul trebuie sã manifeste o atitudine activã, astfel încât, dacã existã indicii care demonstreazã existenţa unor diferenţe vãdite între valoarea de circulaţie a imobilului stabilitã prin expertiza camerei notarilor publici şi cea realã, va putea face aplicarea art. 201 şi a urmãtoarelor din Codul de procedurã civilã, întrucât textul de lege criticat nu îi interzice, expres sau implicit, acest lucru.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3^1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã din oficiu de Judecãtoria Zimnicea - Secţia mixtã în Dosarul acesteia nr. 1.601/339/2009.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 iunie 2010.

PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016