Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) A se vedea şi Decizia nr. 119 din 16 noiembrie 1994.
Mihai Constantinescu - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. 1 lit. a) şi c) şi ale alin. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 26/1976 privind economia vinatului şi vinatoarea, invocatã de inculpatii Schiopu Toader şi Gurgu Ion în Dosarul nr. 3176/1993 al Judecãtoriei Tirgoviste, judeţul Dimbovita.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 5 iulie 1994, concluziile pãrţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeaşi data, cînd Curtea, avînd nevoie de timp pentru deliberare, a aminat pronunţarea pentru 13 iulie 1994.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngã Tribunalul Dimbovita au fost trimişi în judecata inculpatii Schiopu Toader şi Gurgu Ion pentru sãvîrşirea infracţiunii prevãzute de art. 32 alin. 1 lit. a) şi c), combinat cu alin. 2 lit. a) şi b) din <>Legea nr. 26/1976 privind economia vinatului şi vinatoarea, cauza ce formeazã obiectul Dosarului nr. 3176/1993 al Judecãtoriei Tirgoviste.
La termenul din 12 octombrie 1993, inculpatii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege în temeiul cãrora au fost trimişi în judecata, sustinind ca acestea contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (2), art. 37 alin. (1) şi art. 135 din Constituţie şi, în consecinta, sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din legea fundamentalã.
Judecãtoria Tirgoviste, prin Încheierea din 12 octombrie 1993, a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei, fãrã însã a-şi exprima opinia în legatura cu aceasta, ceea ce a dus la restituirea ei.
Conformindu-se <>art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Judecãtoria Tirgoviste a sesizat din nou Curtea Constituţionalã prin Încheierea din 22 martie 1994. În opinia exprimatã, instanta apreciazã ca excepţia nu este intemeiata, textele de lege contestate fiind în concordanta cu prevederile constituţionale. Se arata ca animalele şi pasarile sãlbatice, în baza dreptului de accesiune prevãzut de art. 503 din Codul civil, devin proprietatea celor pe ale cãror terenuri se afla. În speta, vinatul, asupra cãruia inculpatii au tras, aparţine proprietarului fondului - domeniul public - potrivit <>art. 5 din Legea nr. 18/1991 , astfel încît nu sunt incidente prevederile art. 49 alin. (1) din Constituţie. Se considera ca şi în situaţia în care vinatul s-ar fi aflat pe un teren proprietate privatã, dispoziţiile <>Legii nr. 26/1976 sunt constituţionale deoarece, conform art. 134 alin. (2) lit. e) din Constituţie, statul este obligat sa asigure refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor, precum şi menţinerea echilibrului ecologic, iar potrivit art. 41 alin. (6) din legea fundamentalã, dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului.
Deoarece instanta apreciazã ca dispoziţiile atacate, anterioare Constituţiei, sunt constituţionale, Curtea Constituţionalã este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate invocate.
În baza <>art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Guvernul apreciazã ca excepţia este nefondata, deoarece dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei. Astfel:
- art. 22 alin. (2) din Constituţie interzice pedepsele inumane ori degradante, nu orice pedeapsa care este rezultatul unei mãsuri sanctionatoare luate de societate impotriva celor care au încãlcat ordinea de drept;
- art. 37 alin. (1) din Constituţie garanteazã dreptul de asociere libera în partide, sindicate şi în alte forme de asociere, dar nu în scopul sãvîrşirii de infracţiuni;
- art. 49 din Constituţie lasa posibilitatea existenţei unei legi de restringere în scopuri bine precizate, printre care şi apãrarea ordinii publice;
- art. 41 alin. (6) din Constituţie prevede ca dreptul de proprietate obliga, între altele, la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului, şi deci nu se poate pretinde ca reglementarea modului de efectuare a vinatorii, indiferent dacã terenul este proprietate publica sau privatã, ar fi neconstitutionala.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile orale ale pãrţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi concordanta dintre textele legale, a cãror constitutionalitate a fost contestatã, şi dispoziţiile Constituţiei, retine urmãtoarele:
Potrivit <>art. 32 alin. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 26/1976 "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000 la 15.000 lei uciderea, ranirea sau capturarea vinatului, cãutarea, prinderea, urmãrirea, haituirea sau orice alta activitate ce constituie vinatoare, în scopul uciderii sau capturãrii acestuia, dacã fapta este sãvîrşitã:
a) fãrã permis sau autorizaţie;
b) asupra animalelor a cãror vinare este interzisã", iar la alin. 1 lit. a) şi b) se precizeazã: "Faptele prevãzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la un an la 4 ani, dacã sunt sãvîrşite:
a) în timpul nopţii;
b) de doua sau mai multe persoane împreunã".
Se susţine, în primul rind, ca aceste dispoziţii legale ar fi contrare art. 22 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant", aratindu-se ca "pedepsirea unui cetãţean ca a ucis un animal salbatic este inumana, degradanta, discriminatorie, în defavoarea speciei umane". Constituţia României a înscris dispoziţia mai sus citata, corelata cu prevederea de la alin. (1) care consacra dreptul la viata şi la integritate fizica şi psihicã, asigurind concordanta cu importante instrumente juridice internaţionale: Declaraţia Universala a Drepturilor Omului (art. 5), Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (art. 7), Convenţia impotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (art. 1 şi art. 16). În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã, recent de Parlamentul României prin <>Legea nr. 30/1994 . Dar, interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante nu înseamnã nicidecum oprirea aplicãrii sancţiunilor legale în cazul sãvîrşirii unei infracţiuni. Mai mult, dupã cum se arata în art. 16 pct. 1 din convenţia impotriva torturii, termenul tortura "nu se referã la durerea ori suferinţele rezultind exclusiv din sancţiuni legale, inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele". Asa fiind, susţinerea ca textele legale atacate ar fi contrare dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie este vadit neîntemeiatã.
Textele din <>Legea nr. 26/1976 atacate nu contravin nici prevederilor art. 37 alin. (1) din Constituţie, în conformitate cu care "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere". Este de notorietate ca vinatorii erau constituiţi înainte de decembrie 1989 în Asociaţia generalã a vinatorilor şi pescarilor sportivi şi ca în prezent sunt mai multe astfel de asociaţii. De altfel, inculpatii sunt membrii ai unei asemenea asociaţii şi deci nu acest aspect este avut în vedere. Faptul ca <>art. 32 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 26/1976 prevede o sancţiune mai grava pentru ipoteza în care infracţiunile menţionate în alin. 1 al aceluiaşi articol sunt sãvîrşite "de doua sau mai multe persoane împreunã" nu contravine art. 37 alin. (1) din Constituţie care, desigur, nu are în vedere asocierea în scopul sãvîrşirii de infracţiuni, ci vizeazã asociaţii cu scopuri politice, religioase, culturale etc., în care cetãţenii sa-şi poatã exprima în mod liber gindurile, credintele etc.
Nu este intemeiata nici susţinerea ca textele legale atacate sunt în contradictie cu art. 135 din Constituţie. Sesizarea nu precizeazã care anume dispoziţie din <>art. 135 este socotitã a intra în conflict cu textele din Legea nr. 26/1976 atacate, dar din dezvoltare rezulta ca sunt avute în vedere prevederile art. 135 alin. (4), care stabilesc bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice, sustinindu-se ca animalele sãlbatice nu fac parte din aceasta categorie şi deci vinarea lor nu poate fi sancţionatã. În analiza problemei nu intereseazã felul proprietãţii, deoarece nici proprietatea publica şi nici proprietatea privatã nu implica în mod automat liberalizarea vinatorii. Conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc, potrivit art. 41 alin. (1) din Constituţie, prin lege, iar alin. (6) din acelaşi articol stabileşte chiar el o limita, prevazind ca dreptul de proprietate obliga, între altele, la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului. De asemenea, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. e) din Constituţie, statul trebuie sa asigure refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor, precum şi menţinerea echilibrului ecologic. Asa fiind, stabilirea unor reguli privind economia vinatului şi vinatoarea, inclusiv a unor sancţiuni în caz de nerespectare a lor, nu poate fi privitã ca neconstitutionala.
Fata de cele de mai sus, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã.
Vazind şi dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi ale <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E :
Respinge excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 32 alin. 1 lit. a) şi c) şi ale alin. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 26/1976 cu privire la economia vinatului şi vinatoarea, invocatã de cãtre Schiopu Toader, domiciliat în Tirgoviste, str. Belsugului, bloc 61D, et. 2 ap. 11, şi de cãtre Gurgu Ion, domiciliat în Tirgoviste, str. Evoluţiei, bloc 18D, et. 2, ap. 5, în cauza ce formeazã obiectul Dosarului nr. 3176/1993 aflat pe rolul Judecãtoriei Tirgoviste.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica la 13 iulie 1994.
PREŞEDINTE,
dr. Mihai Constantinescu
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
-------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
