Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 749 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi <>art. 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Genoveva Elena Ibris în Dosarul nr. 192/AS/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã-asigurãri sociale.
La apelul nominal rãspunde Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, prin consilier juridic, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei învedereazã Curţii faptul cã nu are calitate procesualã pasivã în cauza de faţã.
Curtea, cercetând dosarul instanţei de fond, constatã cã, într-adevãr, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei nu are calitate procesualã pasivã şi urmeazã sã ia act de acest lucru.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate privind <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 , întrucât autorul acesteia solicitã modificarea textului, chestiune ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile <>art. 122 din Legea nr. 19/2000 , aratã cã textul a fost abrogat, însã soluţia legislativã a acestuia a fost preluatã de <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 , în raport cu care critica de neconstituţionalitate a autorului excepţiei este neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 192/AS/2006, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã-asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 şi 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Genoveva Elena Ibris într-un litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului pânã la vârsta de 2 ani.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate au caracter discriminatoriu, încalcã drepturile copilului şi obligaţia statului de a asigura cetãţenilor sãi un nivel de trai decent, deoarece nu prevede calitatea de asigurat necontributiv tuturor persoanelor care au urmat o formã de învãţãmânt postgimnazial şi nu le recunoaşte dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilã-asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie nicio discriminare pe motive etnice, religioase, sociale sau în raport cu gradul de culturã şi sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale şi cu reglementãrile internaţionale invocate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât, pe de o parte, <>art. 122 din Legea nr. 19/2000 , în strânsã legãturã cu art. 38 şi 98 din aceeaşi lege, nu mai este în vigoare, fiind abrogat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 158/2005 , iar, pe de altã parte, autorul excepţiei nu criticã textele de lege pentru conţinutul lor normativ, ci pentru ce le lipseşte, solicitând modificarea şi completarea acestora.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, deoarece nu instituie nicio discriminare pe vreunul dintre criteriile prevãzute la art. 4 alin. (2) din Constituţie. Diferenţa tratamentului juridic prevãzut este justificatã de situaţia diferitã în care se aflã anumite categorii de persoane. De altfel, criticile formulate nu vizeazã conţinutul textelor de lege, ci omisiunea de a fi cuprinsã în acestea şi o altã categorie de persoane.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 38 şi 122 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Curtea observã cã dispoziţiile <>art. 38 au fost modificate prin Legea nr. 338/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.
Cu privire la prevederile <>art. 122 din Legea nr. 19/2000 , Curtea observã cã, în realitate, astfel cum rezultã din motivarea excepţiei, critica de neconstituţionalitate vizeazã numai dispoziţiile alin. (1) al acestui articol. De asemenea, Curtea reţine cã <>art. 122 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 a fost abrogat prin <>art. 28 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, însã soluţia legislativã cuprinsã în textul iniţial a fost preluatã de art. 1 din ordonanţa de urgenţã menţionatã, asupra cãruia Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmeazã sã se pronunţe.
În consecinţã, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 şi ale <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 , care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 38 din Legea nr. 19/2000 : "(1) În sistemul public se asimileazã stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiazã de drepturi de asigurãri sociale, cu excepţia celor prevãzute la art. 40 lit. a)-c) şi e);
b) a urmat cursurile de zi ale învãţãmântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
c) a satisfãcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilitã, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învãţãmânt superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiazã de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
(3) Persoanele prevãzute la alin. (1) beneficiazã de perioadele asimilate, dacã în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.
(4) Perioadele asimilate prevãzute la alin. (1) se valorificã pentru obţinerea prestaţiilor de asigurãri sociale prevãzute de prezenta lege.
(5) Se excepteazã de la prevederile alin. (4) pensia anticipatã şi pensia anticipatã parţialã, în cazul cãrora nu se valorificã perioadele asimilate prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate."
- <>Art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 : "(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, beneficiazã de concediu pentru creşterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pânã la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunarã în cuantum de 800 lei (RON).
(2) În calculul celor 12 luni prevãzute la alin. (1) se includ şi perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre urmãtoarele situaţii:
a) şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisã în misiune permanentã în strãinãtate;
b) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilitã conform legii;
c) au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii;
d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevãzute la <>art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevãzute de actele normative cu caracter special care reglementeazã concedierile colective;
f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, perioade de stagiu de cotizare pe bazã de contract de asigurare socialã;
g) au beneficiat de indemnizaţia lunarã prevãzutã la alin. (1).
(3) Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <>Legii nr. 571/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se înţelege: venituri din salarii, venituri din activitãţi independente, venituri din activitãţi agricole, aşa cum sunt definite de aceastã lege."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetãţenilor sãi un nivel de trai decent şi ale art. 49 alin. (1) şi (2) referitoare la regimul special de protecţie de care se bucurã copiii şi tinerii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 , Curtea constatã cã autorul excepţiei nu criticã dispoziţiile cuprinse în acest articol, ci omisiunea de a fi inclus, în cadrul perioadei necontributive asimilate cu stagiul de cotizare, şi intervalul de timp în care persoana a urmat cursurile unui institut de învãţãmânt postgimnazial. În consecinţã, Curtea reţine cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , modificarea şi completarea textului de lege, în sensul sugerat de autorul excepţiei, excedeazã atribuţiilor sale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.
II. Cu privire la dispoziţiile <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 , Curtea observã cã acest text legal condiţioneazã acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului de realizarea în ultimul an anterior datei naşterii copilului, timp de 12 luni, a unor venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Curtea reţine cã atât dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2), cât şi cele ale art. 49 alin. (2) prevãd stabilirea prin lege a drepturilor cetãţenilor la diferite forme de protecţie şi de asistenţã socialã.
Curtea constatã cã indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o mãsurã concretã de protecţie socialã, iar acordarea sa este condiţionatã, în mod justificat, de cerinţa existenţei unei perioade contributive minime. Neîndeplinirea acestei cerinţe legale nu duce, în niciun mod, la concluzia cã statul nu asigurã un nivel de trai decent, având în vedere cã aceastã obligaţie a sa se realizeazã în condiţiile legii.
În consecinţã, este dreptul exclusiv al legiuitorului sã stabileascã, în mod diferenţiat şi condiţionat, acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, ţinând seama de situaţia obiectiv diferitã a pãrinţilor, potenţiali beneficiari ai acestei indemnizaţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Genoveva Elena Ibris în Dosarul nr. 192/AS/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã-asigurãri sociale.
II. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
