Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 749 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 7 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Agenţia Naţionalã de Integritate, domnul Adrian Eduard Dumitru, consilier juridic cu delegaţie la dosarul cauzei. Se constatã lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate. Acesta solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine textelor de lege invocate de autorul acesteia, pentru motivele precizate în notele scrise pe care le depune la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. În acest sens, precizeazã cã textul de lege criticat se aplicã în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, neputând fi reţinutã încãlcarea principiului egalitãţii, întrucât nu existã o identitate între categoriile avute în vedere în critica sa de autorul excepţiei, şi anume prefecţii şi subprefecţii, pe de o parte, şi aleşii locali, deputaţii şi senatorii, pe de altã parte.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 699/64/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Gheorghe Dorel Banu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei introduse de acesta împotriva unui act de constatare întocmit de Agenţia Naţionalã de Integritate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã se încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, întrucât, spre deosebire de aleşii locali şi de demnitarii care, în conformitate cu art. 83 alin. (1) şi <>art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 , pot renunţa în cel mult 15 zile la una dintre funcţiile care atrag starea de incompatibilitate, în cazul prevãzut de textul de lege criticat nu se prevede vreun termen în interiorul cãruia funcţionarul public sã poatã opta pentru una dintre funcţii. Precizeazã cã, "din cauza birocraţiei şi procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent şi întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de funcţii".
Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã cã textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât introduce un tratament juridic inegal între diferite categorii de destinatari ai legii speciale privind regimul juridic al incompatibilitãţilor, pentru unele categorii stabilind un termen în care starea de incompatibilitate poate fi înlãturatã, iar pentru alte categorii, cum este cazul celei din care face parte reclamantul, starea de incompatibilitate existând imediat ce persoana publicã este numitã într-o altã funcţie publicã, fãrã scurgerea unui termen de conformare.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, precizeazã cã prefecţii şi subprefecţii sunt înalţi funcţionari publici, statutul acestora fiind distinct de cel al aleşilor locali sau de cel al deputaţilor şi senatorilor, iar pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici persoana trebuie sã îndeplineascã cumulativ mai multe condiţii, prevãzute de art. 15 şi <>art. 50 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Observã, totodatã, cã autorul excepţiei formuleazã critica din perspectiva unei omisiuni de reglementare, referitoare la termenul în care subprefecţii sã poatã înlãtura starea de incompatibilitate, or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 86 alin. (2) lit. b): "(2) În cazul în care, în timpul exercitãrii funcţiei publice de autoritate prevãzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de lege, se procedeazã dupã cum urmeazã: (...)
b) pentru funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune mãsurile necesare."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã nu poate reţine critica formulatã de autorul acesteia, prin care susţine cã textul de lege criticat contravine principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, cã egalitatea nu presupune uniformitate, iar la situaţii juridice diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Aceastã judecatã de valoare a instanţei de contencios constituţional îşi gãseşte pe deplin concretizarea în cauza de faţã. Critica autorului se axeazã pe faptul cã aleşii locali, senatorii şi deputaţii beneficiazã de un termen de 15 zile în care pot sã renunţe la una dintre funcţiile care genereazã starea de incompatibilitate, pe când în cazul secretarilor de stat, subsecretarilor de stat şi celor care ocupã funcţii asimilate acestora, precum şi în cazul prefecţilor şi subprefecţilor nu este prevãzut un astfel de termen. Curtea observã însã cã este, în mod obiectiv, diferit statutul juridic al categoriilor de persoane ce constituie cei 2 termeni ai comparaţiei cu ajutorul cãreia autorul excepţiei îşi argumenteazã critica de neconstituţionalitate şi, de aceea, se justificã un tratament juridic diferit. Astfel, este vorba, pe de o parte, despre o categorie de persoane care ocupã funcţii elective, fiind alese, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, ca reprezentanţi ai poporului sau, dupã caz, al comunitãţilor locale, iar pe de altã parte, despre persoane care se încadreazã într-o altã categorie, fiind numite într-o funcţie publicã în vederea exercitãrii unor prerogative de putere ca reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu sau în diferite structuri din cadrul acestuia.
De altfel, Curtea observã cã criticile de neconstituţionalitate sunt generate, în principal, de neajunsurile rezultate din transpunerea în practicã a prevederilor <>art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 , afirmaţia autorului excepţiei în sensul cã, "din cauza birocraţiei şi procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent şi întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de funcţii" fiind ilustrativã sub acest aspect. Or, Curtea nu se poate pronunţa asupra unor astfel de probleme, activitatea de interpretare şi aplicare concretã a legii la speţe determinate reprezentând atributul instanţelor de judecatã. Nici complinirea unei eventuale carenţe legislative cu privire la inexistenţa unui termen de renunţare la una dintre funcţiile care atrag starea de incompatibilitate nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea sa de organizare şi funcţionare nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
