Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 742 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 4 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 1 iulie 2009
DECIZIE nr. 742 din 12 mai 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. 4 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 1 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. 4 din Codul penal , excepţie ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.106/109/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3.106/109/2008, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. 4 din Codul penal . Excepţia a fost ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva unei sentinţe penale pronunţate de Tribunalul Argeş, prin care aceastã din urmã instanţã a admis cererea de întrerupere a executãrii pedepsei de cãtre petenta condamnatã, care are un copil mai mic de un an.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate încalcã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, precum şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, întrucât pedepsei accesorii sau complementare a interzicerii drepturilor pãrinteşti nu i se aplicã regimul juridic al instituţiei întreruperii executãrii pedepsei. Aratã cã nerespectarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi este cu atât mai evidentã cu cât pedepsele accesorii au un regim juridic subsecvent faţã de cel al pedepselor principale, neexistând nicio justificare raţionalã ca, în cazul întreruperii executãrii pedepsei principale, pedepsele accesorii sã fie exceptate de la aplicarea aceluiaşi regim juridic. De asemenea, considerã cã <>art. 71 alin. 4 din Codul penal restrânge exerciţiul drepturilor pãrinteşti în ipoteza în care legiuitorul admite întreruperea executãrii pedepsei şi, prin urmare, repunerea condamnatului în exerciţiul prerogativelor unor drepturi şi libertãţi fundamentale, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea individualã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. În acest sens, face trimitere la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.122/2008 . Aratã cã, în realitate, ceea ce a determinat invocarea excepţiei de neconstituţionalitate este modul de interpretare şi aplicare a legii, aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 71 alin. 4 din Codul penal, modificate prin Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, având urmãtorul cuprins: "Pe durata amânãrii sau a întreruperii executãrii pedepsei detenţiunii pe viaţã sau a închisorii, condamnatul poate sã îşi exercite drepturile pãrinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator, în afarã de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotãrârea de condamnare."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi ale art. 53 privind condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã restrângerea cu titlu de pedeapsã a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi este permisã, aşa cum prevede art. 53 din Constituţie, pentru apãrarea ordinii publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor. În ceea ce priveşte instituirea pedepselor aplicabile şi a condiţiilor de aplicare şi executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii, aceasta constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Faptul cã prin lege s-a prevãzut cã pe durata amânãrii sau a întreruperii executãrii pedepsei detenţiunii pe viaţã sau a închisorii condamnatul poate sã îşi exercite drepturile pãrinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator numai dacã aceste drepturi nu au fost anume interzise condamnatului prin hotãrârea de condamnare reprezintã o opţiune de politicã penalã a legiuitorului, care a considerat cã posibilitatea exercitãrii respectivelor drepturi trebuie apreciatã de instanţa de judecatã de la caz la caz, ţinându-se seama de natura şi gravitatea infracţiunii sãvârşite, de împrejurãrile cauzei, de persoana infractorului şi de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelã sau curatelã. În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele potrivit cãrora dispoziţiile <>art. 71 alin. 4 din Codul penal contravin prevederilor art. 16 şi 53 din Legea fundamentalã.
Pe de altã parte, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate este modul de aplicare a legii, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea litigiului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. 4 din Codul penal , excepţie ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.106/109/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
