Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 din Codul penal, excepţie ridicatã de Ştefan Buinoschi în Dosarul nr. 10.097/193/2009 al Judecãtoriei Botoşani - Secţia penalã şi de Traian Popa în Dosarul nr. 3.354/85/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.265D/2009 şi nr. 8.464D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 8.464D/2009 la Dosarul nr. 8.265D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 17 noiembrie 2009 şi 2 decembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 10.097/193/2009 şi nr. 3.354/85/2009, Judecãtoria Botoşani - Secţia penalã şi Tribunalul Sibiu - Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Ştefan Buinoschi şi Traian Popa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul Ştefan Buinoschi susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2), art. 16 şi art. 21, deoarece inculpatul care nu are posibilitatea efectivã de acoperire a prejudiciului în perioada de încercare stabilitã prin sentinţa de condamnare riscã revocarea suspendãrii condiţionate. Or, o asemenea posibilitate legitimeazã implementarea în legislaţie a unei viziuni de politicã penalã condiţionatã de avere. Pe lângã discriminarea pe criteriul averii, constrângerea de a executa obligaţiile civile într-un anumit interval de timp este, în opinia autorului, contrarã dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, autorul Traian Popa susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (13) referitoare la natura penalã a sancţiunii privative de libertate, deoarece acţiunea civilã în procesul penal nu poate influenţa modul de individualizare a pedepsei şi, cu atât mai mult, nu poate avea ca şi consecinţã directã o sancţiune privativã de libertate.
Judecãtoria Botoşani - Secţia penalã şi Tribunalul Sibiu - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului a transmis, în Dosarul nr. 8.265D/2009, punctul sãu de vedere în care apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 84 cu denumirea marginalã Revocarea în cazul neexecutãrii obligaţiilor civile din Codul penal, care au urmãtorul conţinut: "Dacã pânã la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotãrârea de condamnare, instanţa dispune revocarea suspendãrii executãrii pedepsei, afarã de cazul când cel condamnat dovedeşte cã nu a avut putinţã de a îndeplini acele obligaţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã revocarea suspendãrii condiţionate a executãrii pedepsei, fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta sã determine nu numai condiţiile, dar şi sfera de incidenţã a mãsurii. De vreme ce suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei nu reprezintã un drept al persoanei, ci doar o mãsurã de individualizare a executãrii pedepsei, care oferã inculpatului numai o vocaţie, iar nu un drept de a beneficia de aceastã mãsurã, şi revocarea mãsurii trebuie circumscrisã unor criterii similare. Câtã vreme aplicarea acestei mãsuri se face prin hotãrâre judecãtoreascã, pronunţatã ca urmare a finalizãrii procesului penal, în cadrul cãruia inculpatul are posibilitatea de a-şi face toate apãrãrile, de a exercita cãile de atac prevãzute de lege, de a propune şi de a administra probe, nu poate fi primitã susţinerea în sensul cã reglementarea criticatã ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil ori principiului ce statueazã natura penalã a sancţiunii privative de libertate. Aceasta întrucât pedeapsa a fost deja stabilitã; ceea ce se schimbã fiind numai modul de executare. Împrejurarea cã inculpatul a achitat sau nu prejudiciul produs prin infracţiune ori a depus sau nu stãruinţã în acoperirea acestuia constituie, dupã caz, circumstanţe atenuante ori agravante, contribuind la o corectã individualizare a pedepsei, şi, nicidecum, nu se poate spune cã reprezintã o cauzã a dispunerii sancţiunii privative de libertate.
De asemenea, dispoziţiile art. 84 din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii, deoarece dispoziţia legalã criticatã nu stabileşte discriminãri, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, fãrã nicio deosebire. Rezultã cã nu se poate vorbi de încãlcarea egalitãţii în faţa legii, câtã vreme revocarea se aplicã numai celor care nu au executat obligaţiile civile. De altfel, teza finalã a textului criticat excepteazã de la aplicare inculpaţii, care nu au îndeplinit obligaţiile civile, întrucât nu a avut putinţa de a le îndeplini.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 din Codul penal, excepţie ridicatã de Ştefan Buinoschi în Dosarul nr. 10.097/193/2009 al Judecãtoriei Botoşani - Secţia penalã şi de Traian Popa în Dosarul nr. 3.354/85/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
