Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 74 din 16 aprilie 1997 cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 29 aprilie 1997
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, la data de 28 martie 1997, de cãtre un numãr de 52 de deputaţi, şi anume: Ovidiu Cameliu Petrescu, Florin Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Sincai, Dan Ghibernea, Carmen Hunea, Ioan-Aron Popa, Ioan Mircea Pascu, Mihail Sireteanu, Iulian-Costel Tocu, Daniela Bartos, Dumitru Paslaru, Neculai Grigoras, Neculai Popa, Florian Bercea, Eugen Nicolicea, Adrian Nastase, Dumitru Popescu, Romulus Ion Moucha, Dan Nica, Mitica Balaet, Valeriu Tabara, Mihai Drecin, Lazar Ladariu, Virgil Popa, Miron Tudor Mitrea, Toma Nastase, Ion Dutu, Sever Mesca, Corneliu Ciontu, Constantin Eremia Cotrutz, Nicolae Vasilescu, Anghel Stanciu, Mihai-Ioan Popa, Acsinte Gaspar, Gheorghe Ana, Daniela Popa, Viorel Burlacu, Constantin Babalau, Ioan Gavra, Nicolae Bud, Miron Chichisan, Alexandru Albu, Iosif Boda, Marin Cristea, Gheorghe Vilceanu, Traian Sabau, Marian Ianculescu, Dan Ioan Popescu, Constantin Teculescu, Eugenia Moldoveanu şi Marian Sarbu, cu privire la neconstituţionalitatea procedurii de adoptare în Camera Deputaţilor a Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor strãine.
În motivarea obiectiei de neconstituţionalitate se arata urmãtoarele:
- la dezbaterile privind adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991, nu au participat membrii a trei grupuri parlamentare - Partidul Democraţiei Sociale din România, Partidul România Mare şi Partidul Unitãţii Naţionale Romane. Aceste grupuri insumeaza 128 de deputaţi;
- din stenograma şedinţei rezulta ca nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituţie privind cvorumul legal. Preşedintele de şedinţa a recurs la procedura verificãrii cvorumului, dar, deşi a renunţat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fãrã însã ca acest lucru sa rezulte din stenograma;
- nu a fost respectata regula imperativa, înscrisã în art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, potrivit cãreia "grupurile parlamentare îşi exprima poziţia politica fata de o propunere legislativã sau un proiect de lege în faza dezbaterilor parlamentare". În opinia autorilor sesizãrii, lipsa celor trei grupuri parlamentare de la lucrãrile Camerei ar fi impus amînarea examinãrii propunerii legislative;
- nu s-a respectat procedura de vot, care impune numãrarea tuturor voturilor exprimate, cît şi a abtinerilor de la vot. Dacã aceasta procedura ar fi fost respectata, s-ar fi constatat, pe de o parte, ca nu erau întrunite nici cvorumul legal şi nici majoritatea de voturi necesarã pentru adoptarea unei legi organice, iar, pe de alta parte, ca un grup numeros de membri ai majoritãţii parlamentare a pãrãsit sala de şedinţe, raminind la lucrãri doar circa 145 de deputaţi.
În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, se cere Curţii respingerea obiectiei de neconstituţionalitate, ca vadit neîntemeiatã, aratindu-se, în esenta, urmãtoarele:
- potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cvorumul legal (de 172 de deputaţi) se verifica la începutul fiecãrei şedinţe parlamentare (art. 127 alin. 3 din regulament) sau, dacã se cere acest lucru de cãtre liderii grupurilor parlamentare (art. 128 alin. 2), pe parcursul acesteia. De asemenea, potrivit art. 113 alin. 6, înainte de votare, preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de cãtre secretari. Deputaţii care nu-şi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intra în numãrul regulamentar de stabilire a cvorumului;
- la începutul şedinţei din 18 martie 1997, în lista de prezenta erau înregistraţi 320 de deputaţi, 23 fiind absenţi. Numãrul deputaţilor aparţinînd celor trei grupuri parlamentare care au pãrãsit sala este de 127 (iar nu de 128, cît pretind autorii sesizãrii). În aceste condiţii, dupã retragerea celor 127 de deputaţi, în sala au rãmas cel puţin 193, numãr superior cvorumului legal. Verificarea facuta înainte de retragerea grupului P.U.N.R. (16 deputaţi) a dovedit ca oricum în sala de şedinţe ramasesera 189 de parlamentari, astfel încît la adoptarea legii erau încã cel puţin 173 de deputaţi. Asa fiind, prevederile art. 64 din Constituţie nu au fost incalcate;
- cît priveşte nerespectarea art. 74 alin. (1) din Constituţie, trebuie observat ca legea contestatã a fost adoptatã în unanimitate, asadar, de cãtre toţi cei prezenţi; asa fiind, s-au respectat şi dispoziţiile art. 74 alin. (1) din legea fundamentalã. Prevederile regulamentelor nu obliga, în lipsa unei contestaţii, la numãrarea voturilor, iar din practica parlamentarã s-a desprins regula ca, în asemenea situaţii, sa se ţinã seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrãrilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificãrii cvorumului.
În punctul de vedere al Comisie juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari a Senatului se arata ca aceasta nu se poate pronunţa asupra aspectelor referitoare la: absenta de la lucrãrile Camerei Deputaţilor, în dupã-amiaza zilei de 18 martie 1997, a grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M. şi P.U.N.R.; nerespectarea art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, datoratã retragerii partidelor de opoziţie de la lucrãrile Camerei, care şi-au exprimat astfel poziţia politica fata de o propunere legislativã; neintrunirea cvorumului de vot şi nerespectarea procedurii de vot, deoarece acestea privesc situaţii de fapt, a cãror apreciere revine Curţii Constituţionale, prin verificarea stenogramei de la şedinţa.
Comisia apreciazã ca interpretarea din sesizare referitoare la prevederile art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, care dispun ca "Pentru dezbaterea generalã a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa-şi desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei da cuvintul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale", nu este corecta. Se mai precizeazã ca pãrãsirea dezbaterilor de cãtre un grup parlamentar nu poate bloca continuarea acestora decît dacã, ca urmare a retragerii, cvorumul de prezenta nu este îndeplinit. În concluzie, comisia considera ca, la votarea legii ce formeazã obiectul prezentei sesizãri, cvorumul a fost întrunit, astfel încît obiecţia nu este intemeiata.
În punctul de vedere al Guvernului se arata:
- din cuprinsul sesizãrii rezulta ca nu se contesta constituţionalitatea prevederilor art. 91, art. 92 şi art. 113 alin. 6 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, ci modul de aplicare a dispoziţiilor acestor articole. Potrivit art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, astfel ca, în cazul de fata, Curtea nu este competenta sa se pronunţe;
- cu privire la îndeplinirea cvorumului legal pentru adoptarea acestei legi organice nu se poate pronunţa, întrucît din documentaţia pe care a avut-o la dispoziţie nu rezulta cu certitudine numãrul voturilor exprimate.
Curtea Constituţionalã, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi al art. 3 alin. (2) şi al art. 17 din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenta sa soluţioneze sesizarea care a fost înaintatã cu respectarea dispoziţiilor legale.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
ţinînd seama de obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, de punctele de vedere comunicate, de raportul întocmit de judecãtorul-raportor, de prevederile Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor strãine, republicatã, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 şi urmãtoarele din Legea nr. 47/1992, retine:
Primul motiv invocat de grupul de deputaţi în susţinerea obiectiei de neconstituţionalitate priveşte faptul ca din stenograma şedinţei rezulta ca nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituţie privind cvorumul legal; aceasta, deoarece preşedintele de şedinţa a recurs la procedura verificãrii cvorumului, dar, deşi a renunţat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fãrã însã ca acest lucru sa rezulte din stenograma.
Cu privire la aceasta sustinere, rezulta, din punctul de vedere comunicat de cãtre preşedintele Camerei Deputaţilor, ca, la începutul şedinţei Camerei, în lista de prezenta erau înregistraţi 320 de deputaţi, 23 de deputaţi fiind absenţi. Din cei prezenţi, numãrul de deputaţi aparţinînd grupurilor parlamentare care au pãrãsit lucrãrile a fost de 127, iar nu de 128 cît se susţine în sesizare. În aceste condiţii, dupã cum se arata în punctul de vedere al preşedintelui Camerei, dupã pãrãsirea sãlii de cãtre cei 127 de deputaţi, la lucrãri au mai rãmas cel puţin 193, numãr superior cvorumului.
În cursul şedinţei Camerei, dupã ce deputaţii P.D.S.R. şi P.R.M. parasisera sala, s-a fãcut, la cererea grupului parlamentar P.U.N.R., apelul nominal.
În urma apelului nominal, preşedintele de şedinţa a constatat, astfel cum rezulta din stenograma, ca numãrul reprezentind cvorumul era depãşit, fiind prezenţi 189 de deputaţi. Existenta acestui numãr de deputaţi, rezultat în urma apelului nominal, este confirmatã de preşedintele Camerei în punctul de vedere trimis Curţii Constituţionale.
Înainte de începerea dezbaterilor pentru adoptarea legii de modificare a Legii nr. 35/1991, grupul de 16 deputaţi P.U.N.R. care au fost prezenţi la apelul nominal, a pãrãsit lucrãrile. Asa fiind, din numãrul de deputaţi prezenţi la apelul nominal (189) au mai rãmas în sala 173, ceea ce înseamnã, astfel cum se arata şi în punctul de vedere comunicat de preşedintele Camerei, ca cvorumul legal era întrunit în momentul începerii dezbaterilor la proiectul legii, a carei valabilã adoptare este contestatã.
Este adevãrat ca, înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele şedinţei a anuntat ca se va face o noua verificare a cvorumului; trebuie observat însã ca aceasta verificare nu a fost solicitatã în şedinţa Camerei. La intervenţia unor deputaţi, preşedintele şedinţei a renunţat la verificare, anuntind ca cvorumul exista, astfel încît s-a trecut la dezbaterea proiectului de lege menţionat. Rezulta ca, întrucît n-a existat nici o solicitare pentru verificarea cvorumului dupã apelul nominal, rezultatele acestuia au rãmas valabile la finele şedinţei.
Asadar, întrucît toţi deputaţii prezenţi (173) au votat pentru adoptarea legii, condiţia prevãzutã la art. 74 alin. (1) din Constituţie a fost îndeplinitã. Nici un text din regulament nu impune, într-o asemenea ipoteza, obligaţia numararii voturilor în lipsa unei contestaţii.
Astfel cum arata preşedintele Camerei, din practica parlamentarã s-a desprins regula ca, în asemenea situaţii, sa se ţinã seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrãrilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificãrii cvorumului.
Curtea constata, fata de cele arãtate, ca obiecţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.
Cît priveşte argumentul potrivit cãruia nu a fost respectata o regula imperativa înscrisã în art. 92 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Curtea constata ca nu este competenta sa se pronunţe, nefiind vorba despre încãlcarea unei prevederi constituţionale, ci de aplicarea unei dispoziţii regulamentare.
Avînd în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 64, art. 74 alin. (1) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, ale art. 91, art. 92, art. 113 alin. 6 şi ale art. 117 alin. 3 şi 4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, precum şi ale Legii nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constata ca Legea pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor strãine, republicatã, este constituţionalã, fiind adoptatã de cãtre Camera Deputaţilor cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (1) din Constituţie.
Decizia se comunica Preşedintelui României şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 16 aprilie 1997 şi la ea au participat: Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica, Victor Dan Zlatescu, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
