Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 739 din 20 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 739 din 20 septembrie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 739 din 20 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 22 noiembrie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Nicolae Rizea, Constantin Dobrogeanu, Ionuţ Dobrogeanu, Sabin Dobrogeanu şi Alexandrina Fătu în Dosarul nr. 9.402/300/2006*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 208D/2012.
    La apelul nominal răspunde, personal, Nicolae Rizea, autor al excepţiei. Pentru Constantin Dobrogeanu, autor al excepţiei, se prezintă avocatul Ioan Deleanu, cu delegaţie depusă la dosar, iar pentru partea Ileana Negri răspunde avocatul Daniela Stan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar.
    Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Ioan Deleanu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prin interdicţia de înstrăinare instituită de art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 se reduc drastic drepturile proprietarilor-cumpărători în baza Legii nr. 112/1995, astfel cum acestea sunt garantate prin art. 44 din Constituţie . De asemenea, apreciază că, în redactarea reglementării criticate, au fost omise cu desăvârşire o serie de alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate, şi anume prin moştenire. În acest context, apreciază că legiuitorul a săvârşit o regretabilă eroare, refuzând să detalieze textul, şi să scoată de sub interdicţia de înstrăinare locuinţele dobândite prin moştenire. În final, arată că existenţa acestei norme a produs consecinţe grave, prin aceea că fiecare instanţă de judecată din ţară a fost lăsată să interpreteze în mod diferit, fie pe temeiul bunei-credinţe, fie pe considerente care excedează actului concret de justiţie. În acest sens, depune note scrise la dosar.
    Nicolae Rizea, autor al excepţiei, susţine neconstituţionalitatea prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995, apreciind că acestea contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată şi art. 46 privind dreptul la moştenire.
    Reprezentantul părţii Ileana Negri, avocatul Daniela Stan, consideră că reglementarea criticată este constituţională şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că interdicţia temporară de înstrăinare are în vedere bunul (locuinţa), nu persoana, şi reprezintă o limitare a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, şi anume dispoziţia, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.288/2009.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Decizia nr. 7.520 din 25 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.402/300/2006*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Rizea, Constantin Dobrogeanu, Ionuţ Dobrogeanu, Sabin Dobrogeanu şi Alexandrina Fătu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva Încheierii de şedinţă din 9 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, arată că prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 instituie o interdicţie de strictă interpretare, care se referă numai la chiriaşi şi la actele de înstrăinare între vii, iar nu şi la moştenitorii legali şi actele de înstrăinare mortis causa. În acest context, aceştia susţin că, în speţă, instanţele de judecată care au analizat fondul cauzei au interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile legale deduse controlului de constituţionalitate.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, deoarece textul de lege criticat stabileşte o interdicţie temporară de înstrăinare a locuinţelor ce au fost dobândite în temeiul Legii nr. 112/1995, timp de 10 ani de la data cumpărării, iar nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.%0D
    Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 46 din Constituţie, întrucât nu poate exista similitudine constituţională între dobânditorul chiriaş şi dobânditorul moştenitor. În acest sens, arată că reglementarea criticată se referă la un dobânditor chiriaş care a cumpărat un bun imobil în temeiul Legii nr. 112/1995 şi nicidecum la un moştenitor care nu a cumpărat nimic, ci doar a dobândit un bun. În plus, apreciază că prevederile legale criticate prevăd că termenul de interdicţie temporară de 10 ani curge de la data cumpărării şi nu de la data vreunei dobândiri prin moştenire. Ca atare, rezultă foarte clar că interdicţia în cauză se referă la un "chiriaş" care a cumpărat, şi nu la unul care a moştenit. Eventuala interdicţie, chiar temporară, a atributului "abusus" al conţinutului dreptului fundamental la moştenire ar reprezenta o limitare nepermisă de Constituţie a acestui drept fundamental. În aceste condiţii, Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind întemeiată.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, prevederi potrivit cărora "Apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării".
    În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, acest text de lege contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 46 privind dreptul la moştenire.
    Curtea constată că, la data sesizării sale, textul de lege criticat era abrogat expres prin art. 230 lit. ţ) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Având în vedere că prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 sunt aplicabile în cauza concretă dedusă judecăţii şi îşi produc efectele faţă de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea textului de lege cu care a fost sesizată.
    Examinând excepţia, Curtea constată că, prin critica de neconstituţionalitate formulată, autorii acesteia se referă, în concret, la o omisiune legislativă, fiind nemulţumiţi de faptul că textul de lege criticat "nu ţine seama de toate situaţiile care ar trebui reglementate şi de consecinţele care ar putea să apară în funcţie de scăpările din text", dat fiind că legiuitorul, atunci când a inserat art. 9 alin. 8 în Legea nr. 112/1995, a omis cu desăvârşire o serie de alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate în România.
    Astfel, Curtea observă că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci tind la completarea reglementării legale criticate, soluţia legislativă nemulţumindu-i din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, instanţa de contencios constituţional nu poate complini omisiunile legislative, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
    De altfel, Curtea constată că, în ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate faţă de art. 44 din Constituţie, s-a pronunţat prin mai multe decizii, cum ar fi: Decizia nr. 1.288 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 17 noiembrie 2 009, sau Decizia nr. 625 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 29 iulie 2011, statuând că "interdicţia temporară de înstrăinare are în vedere bunul (locuinţa) şi reprezintă o limitare a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, şi anume dispoziţia, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege." Prin aceleaşi decizii, Curtea a reţinut că "finalitatea legii este aceea de a interzice înstrăinarea prin acte juridice între vii în scop speculativ cu asemenea imobile achiziţionate în condiţii speciale, avantajoase pentru dobânditori."
    În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia textul de lege criticat este neconstituţional "doar privind aplicarea nulităţilor actelor de înstrăinare moştenitorilor chiriaşilor-cumpărători, adică mortis causa", Curtea constată că interdicţia de înstrăinare impusă de legiuitor prin art. 9 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 a fost instituită in rem şi nu in personam, operând, deci, şi în sarcina moştenitorului legal, care nu ar putea transmite mai multe drepturi decât a dobândit prin moştenire.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Nicolae Rizea, Constantin Dobrogeanu, Ionuţ Dobrogeanu, Sabin Dobrogeanu şi Alexandrina Fătu în Dosarul nr. 9.402/300/2006*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.


             PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora
                        ___________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016