Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 736 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 si art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 16 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Şerban Gurãu, Cornelia Hogea şi Societatea Comercialã "Makinvest Com" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul autoarei excepţiei Societatea Comercialã "Makinvest Com" - S.R.L. din Galaţi, domnul avocat Petrişor Gabriel Irimia, din cadrul Baroului Galaţi, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, acesta solicitã admiterea excepţiei astfel cum a fost formulatã, expunând motivele de neconstituţionalitate susţinute în faţa instanţei de judecatã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 117/R/25 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 207/44/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Dragoş Şerban Gurãu, Cornelia Hogea şi Societatea Comercialã "Makinvest Com" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care "se înţelege cã actul procesual obligatoriu al verificãrii competenţei instanţei şi regulatei sesizãri a acesteia este supus controlului, exclusiv în cazul desesizãrii", aşadar prin aceea cã prevãd posibilitatea recursului numai împotriva hotãrârii prin care instanţa se desesizeazã, nu şi împotriva încheierii prin care instanţa respinge cererea de desesizare, care nu poate fi atacatã cu recurs decât odatã cu hotãrârea asupra fondului cauzei. Chiar dacã existã posibilitatea controlului judiciar asupra hotãrârii ce se va pronunţa în cauzã, "aceasta produce o mare întârziere în soluţionarea procesului penal, ceea ce semnificã [...] încãlcarea cerinţei termenului rezonabil [...]". Se susţine cã aceastã procedurã conduce la o "situaţie de favorizare a funcţiei acuzãrii în procesul penal şi defavorizãrii funcţiei apãrãrii, ceea ce este de naturã a înfrânge cerinţa egalitãţii armelor, componentã importantã a dreptului constituţional la un proces echitabil". În sfârşit, se susţine cã normele criticate încalcã dreptul la un recurs efectiv, cu referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Saez Maeso împotriva Spaniei, 2004.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Faptul cã normele criticate nu prevãd posibilitatea atacãrii separate cu recurs a încheierii prin care s-a respins cererea de restituire a cauzei la parchet nu aduce atingere dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil câtã vreme aceastã încheiere poate fi atacatã o datã cu fondul, instanţa superioarã urmând sã aprecieze dacã cererea de restituire a dosarului la organul care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia, a fost pe nedrept respinsã. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- art. 300: "Instanţa este datoare sã verifice din oficiu, la prima înfãţişare, regularitatea actului de sesizare.
În cazul când se constatã cã sesizarea nu este fãcutã potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlãturatã de îndatã şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.";
- art. 332 alin. 4: "Împotriva hotãrârii de desesizare se poate face recurs de cãtre procuror şi de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti. De asemenea, autorii excepţiei considerã cã textele de lege criticate încalcã şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, dreptul la un recurs efectiv, precum şi art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate în prezenta cauzã, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi faţã de critici asemãnãtoare.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 285 din 11 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, şi <>Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, respingând excepţia invocatã, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã nu sunt contrare prevederilor art. 21, 24 şi 129 din Constituţie. Curtea a reţinut cã, potrivit art. 126 şi art. 129 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competentã sã reglementeze cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti în cadrul procedurii de judecatã, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotãrârile judecãtoreşti împotriva cãrora pot fi exercitate cãile de atac. Acest mod de reglementare a exercitãrii cãilor de atac împotriva încheierilor se justificã prin necesitatea de a se asigura celeritatea procesului penal într-un termen rezonabil, exigenţã recunoscutã cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constituţional, cât şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã la art. 6 paragraful 1 dreptul oricãrei persoane "la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale".
De asemenea, Curtea a reţinut cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 21 din Constituţie, deoarece legea asigurã accesul persoanelor interesate la justiţie, prin reglementarea posibilitãţii exercitãrii recursului împotriva încheierilor pronunţate de instanţã, odatã cu exercitarea recursului împotriva sentinţei sau a deciziei atacate.
În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a încãlcãrii dispoziţiilor art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, s-a reţinut cã textele legale criticate nu opresc pãrţile interesate de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã într-o societate democraticã procesul echitabil.
Curtea a mai constatat cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece acestea se referã la situaţiile în care instanţa de judecatã a pronunţat o hotãrâre de condamnare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, inclusiv în ceea ce priveşte art. 300 din Codul de procedurã penalã în raport cu care nu au fost formulate critici distincte.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 şi art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Şerban Gurãu, Cornelia Hogea şi Societatea Comercialã "Makinvest Com" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 5.428/233/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 iunie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
