Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 733 din 2 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) teza finala din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 733 din 2 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) teza finala din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 25 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "B.C.S. Secure Investments" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.388/3/C/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
    La apelul nominal se prezintã, pentru partea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, consilierul juridic Marian Drugã, cu delegaţie depusã la dosar. Lipsesc autorul excepţiei şi partea Societatea Comercialã "Institutul Naţional al Lemnului" - S.A. din Bucureşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Consilierul juridic aratã cã înţelege sã formuleze cerere prealabilã, în sensul cã solicitã Curţii Constituţionale sã constate cã lichidatorul pãrţii Societatea Comercialã "Institutul Naţional al Lemnului" - S.A. din Bucureşti nu a fost citat.
    Magistratul-asistent-şef aratã cã din actele şi lucrãrile dosarului instanţei de judecatã nu rezultã lichidatorul pãrţii Societatea Comercialã "Institutul Naţional al Lemnului" - S.A. din Bucureşti.
    Reprezentantul Ministerului Public considerã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea, deliberând, constatã cã procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul, pe fond, pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 514/2004.
    Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Decizia comercialã nr. 924 din 16 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.388/3/C/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii.
    Excepţia a fost ridicatã de recurentul Societatea Comercialã "B.C.S. Secure Investments" - S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva Încheierii de şedinţã din 19 mai 2010, pronunţatã de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã, în contradictoriu cu intimaţii Societatea Comercialã Institutul "Naţional al Lemnului" - S.A. din Bucureşti şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile art. 35 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 137/2002 contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 124 şi ale art. 126 alin. (2), arãtând, în esenţã, cã "legiuitorul nu are dreptul sã intervinã în procesul de realizare a justiţiei". În acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 6/1992, nr. 50/2000, nr. 259/2003, nr. 388/2003, nr. 77/2004 şi nr. 1.055/2008. Autorul excepţiei considerã cã prin dispoziţiile de lege criticate "se întârzie şi se împiedicã executarea unei hotãrâri judecãtoreşti, fãrã a exista o hotãrâre judecãtoreascã de suspendare sau de anulare a executãrii silite sau chiar a titlului executoriu. Totodatã, din modalitatea de redactare a textului, se permite suspendarea executãrii unei hotãrâri judecãtoreşti, fãrã însã a se preciza perioada în care opereazã aceastã suspendare, termenele «imprecise şi lungi» fiind sancţionate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului".
    Instanţa de judecatã nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând Decizia comercialã nr. 924 din 16 iunie 2010, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "La data depunerii hotãrârii de dizolvare la oficiul registrului comerţului se suspendã judecarea tuturor acţiunilor în pretenţii judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva societãţii comerciale, termenele de prescripţie a acţiunilor de realizare a creanţelor aparţinând creditorilor acesteia, precum şi orice procedurã de executare silitã pornitã împotriva ei."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) care consacrã principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul supremaţiei legilor şi Constituţiei, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 alin. (2) referitoare la competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate, în raport cu art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, s-a pronunţat prin Decizia nr. 514 din 18 noiembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 24 ianuarie 2005.
    Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã "potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 137/2002, aceastã lege stabileşte cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, iar potrivit dispoziţiilor art. 2, prevederile sale se aplicã societãţilor comerciale, indiferent de actul normativ în baza cãruia s-au înfiinţat, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, filialelor la care sunt acţionari sau asociaţi majoritari societãţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi regiilor autonome. De asemenea, Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, intervine suspendarea judecãrii tuturor acţiunilor în pretenţii judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva societãţii comerciale cu capital majoritar de stat a cãrei adunare generalã a acţionarilor a adoptat hotãrârea de dizolvare şi lichidare, a termenelor de prescripţie a acţiunilor de realizare a creanţelor aparţinând creditorilor acesteia, precum şi a procedurii de executare silitã pornite împotriva ei, de la data depunerii hotãrârii de dizolvare la oficiul registrului comerţului".
    Curtea a mai reţinut cã "procedura prevãzutã de Legea nr. 137/2002 nu exclude niciunul dintre creditorii societãţii comerciale de la dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din lichidare, ci numai le suspendã dreptul de a continua executarea silitã pe calea dreptului comun, suspendare care opereazã pentru toţi creditorii. Rezultã deci cã raţiunea suspendãrii judecãrii acţiunilor în pretenţii judiciare sau extrajudiciare, a termenelor de prescripţie a acţiunilor de realizare a creanţelor, precum şi a oricãrei proceduri de executare silitã se regãseşte în necesitatea protejãrii tuturor creditorilor şi a respectãrii ordinii de preferinţã instituite prin dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 137/2002. Dacã nu s-ar acţiona în acest mod şi s-ar continua executarea silitã potrivit procedurii de drept comun, ar însemna ca numai unii dintre creditori sã-şi poatã recupera creanţele, şi anume aceia care au solicitat primii executarea creanţelor, existând astfel posibilitatea de a eluda ordinea de preferinţã prevãzutã prin lege. De altfel, Curtea reţine cã toţi creditorii, indiferent dacã au sau nu o acţiune în pretenţii judiciarã sau extrajudiciarã îndreptatã împotriva societãţii comerciale sau au pornit procedura de executare silitã împotriva ei şi indiferent dacã creanţa lor a ajuns sau nu la scadenţã, au posibilitatea înscrierii la masa credalã, precum şi dreptul de a contesta existenţa sau întinderea creanţei ori rangul acesteia în ordinea de preferinţã. Or, este firesc ca, atunci când o societate comercialã are mai mulţi creditori, sã fie înscrise în tabelul sumelor ce se vor distribui creditorilor toate creanţele care au fost prezentate în termenul prevãzut de lege. De asemenea, Curtea constatã cã nu mai existã raţiuni pentru continuarea procedurii începute pe calea dreptului comun, prin faptul cã, potrivit dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 137/2002, pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plãţi în contul creanţelor creditorilor, indiferent dacã acestea sunt ajunse sau nu la scadenţã.
    Totodatã, Curtea observã cã şi alte acte normative reglementeazã efectul suspensiv al deschiderii procedurii falimentului asupra debitorului cu privire la toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale. De exemplu, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului dispune la art. 42 cã "de la data deschiderii procedurii se suspendã toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale", iar Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit dispune la art. 17 alin. (1), aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2004, cã «de la data deschiderii procedurii falimentului se suspendã toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare sau bunurilor sale, dacã legea nu prevede altfel»."
    Aceste considerente îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã, astfel cã nu poate fi primitã critica privind înfrângerea prevederilor constituţionale invocate.
    De altfel, finalitatea urmãritã de legiuitor prin crearea acestor proceduri simplificate a fost aceea de a asigura egalitatea între creditorii societãţii comerciale aflate în procedura dizolvãrii, iar efectul depunerii hotãrârii de dizolvare la oficiul registrului comerţului, respectiv suspendarea judecãrii acţiunilor în pretenţii judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva societãţii comerciale, a termenelor de prescripţie a acţiunilor în realizare a creanţelor aparţinând creditorilor acesteia, precum şi a procedurilor de executare silitã pornite împotriva societãţii comerciale, nu are ca scop decât instituirea unui tratament juridic egal pentru toţi creditorii societãţii şi acţionarii acesteia. Aşadar, toţi creditorii societãţii comerciale debitoare sunt protejaţi şi sunt supuşi unui tratament juridic egal.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) teza finalã din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "B.C.S. Secure Investments" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.388/3/C/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 iunie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                 Doina Suliman

                                    --------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016