Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 73 din 8 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) teza intai din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, precum si a dispozitiilor art. 110 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 22 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a prevederilor <>art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, precum şi a dispoziţiilor art. 110 din Codul de procedurã civilã în Dosarul nr. 13.219-303/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal, lipsesc pãrţile. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 mai 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 13.219-303/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, precum şi a dispoziţiilor art. 110 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Kuhleh Mahmoud într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în evacuare.
În motivarea excepţiei, se susţine cã prevederile <>art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 , prin reglementarea unei excepţii de la obligativitatea înscrierii în cartea funciarã a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale, în cazurile menţionate de textul legii, contravine principiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la informare şi al protecţiei cetãţenilor strãini şi apatrizi, deoarece nu asigurã posibilitatea de informare asupra înscrierilor din cartea funciarã, în vederea preîntâmpinãrii pierderii unui drept subiectiv civil.
Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, se aratã cã acesta contravine principiilor egalitãţii în drepturi, accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece posibilitatea promovãrii de cãtre proprietar a unei acţiuni în predarea imobilului, înainte de expirarea termenului locaţiunii este discriminatorie şi creeazã privilegii pentru locator.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţia derogatorie cuprinsã în <>art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 este justificatã de natura actelor sau faptelor juridice la care se referã textul de lege, fie unele nesusceptibile de publicitate imediatã, respectiv transmisiunile succesorale, uzucapiunea sau accesiunea, fie unele supuse unor formalitãţi speciale de publicitate, cum este cazul dobândirilor prin licitaţie publicã. Referitor la prevederile art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, instanţa de judecatã apreciazã cã textul de lege criticat nu încalcã dreptul la un proces echitabil, deoarece instanţa învestitã cu soluţionarea unei acţiuni pentru restituirea unui imobil înainte de expirarea termenului locaţiunii este datoare sã aprecieze în drept şi în fapt temeinicia acţiunii, cu respectarea acestui principiu constituţional.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, arãtând cã prevederile art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu încalcã principiul egalitãţii în drepturi, deoarece o cerere de restituire a unui bun imobil, deşi formulatã înainte de împlinirea termenului locaţiunii, îşi produce efectele la împlinirea acestui termen. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 28 din Legea nr. 7/1996 , aratã cã art. 31 din Constituţie nu are relevanţã în soluţionarea excepţiei.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstitu-ţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare şi motivãrii excepţiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile <>art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, precum şi a dispoziţiilor art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
<>Legea nr. 7/1996 a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005) şi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, art. 28 alin. (1) teza întâi devenind art. 26 alin. (1) teza întâi, cu acelaşi conţinut, şi anume: "(1) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţã de terţi, fãrã înscrierea în cartea funciarã, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silitã şi uzucapiune. [...]"
Art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã are urmãtorul conţinut: "Cererea pentru predarea unui imobil, la împlinirea termenului de locaţiune, poate fi fãcutã înainte de împlinirea acestui termen."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţia de interes public şi la obligaţia autoritãţilor publice de a asigura informarea corectã a cetãţenilor, ale art. 18 alin. (1) ce prevede dreptul cetãţenilor strãini şi apatrizilor care locuiesc în România la protecţia generalã a persoanelor şi a averilor şi ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Prevederile <>art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 instituie anumite excepţii de la regula inopozabilitãţii faţã de terţi a drepturilor reale imobiliare neînscrise în cartea funciarã, în cazurile dobândirii dreptului real prin succesiune, accesiune, vânzare silitã şi uzucapiune. Aceste excepţii sunt justificate de natura modului de dobândire a dreptului real, nesusceptibilã de publicitate imediatã, cum este cazul transmisiunii susccesorale, când intabularea este posibilã doar dupã ieşirea din indiviziune a succesorilor, prin individualizarea cotelor pãrţi ideale.
Autorul excepţiei susţine cã în acest mod este încãlcat principiul constituţional al egalitãţii în drepturi, deoarece textul de lege criticat dezavantajeazã pe terţii care nu pot cunoaşte transmisiunea respectivului drept real, în lipsa înscrierii în Cartea funciarã.
Aceste susţineri nu sunt întemeiate, deoarece textul de lege criticat nu conţine dispoziţii discriminatorii, ci se aplicã în mod unitar tuturor situaţiilor juridice vizate, respectiv transmisiunilor de drepturi reale prin devoluţiune succesoralã, accesiune, vânzare silitã şi uzucapiune, situaţii ce sunt în mod obiectiv diferite de alte moduri de dobândire a unor drepturi reale, pentru care este aplicabilã regula inopozabilitãţii faţã de terţi, în lipsa înscrierii în cartea funciarã. Aşa cum s-a stabilit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii presupune un tratament juridic identic pentru situaţii egale, dar, în acelaşi timp, pentru situaţii juridice obiectiv diferite este justificat un regim juridic distinct.
Mai mult, se constatã cã interesele terţilor nu sunt prejudiciate în cazul transmisiunii unui drept real prin modalitãţile enumerate de prevederea legalã criticatã, deoarece art. 26 alin. (1) teza a doua din actul normativ criticat prevede expres cã dobânditorul dreptului real nu poate dispune de el înainte de înscrierea acestuia în cartea funciarã. Prin urmare, deşi opozabil terţilor, niciun act de dispoziţie nu poate fi încheiat de cãtre titularul acestui drept fãrã realizarea publicitãţii instituite de <>Legea nr. 7/1996 , astfel încât nici din acest punct de vedere susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate.
De asemenea, pentru aceleaşi considerente, instituirea unor excepţii de la regula inopozabilitãţii faţã de terţi a drepturilor reale imobiliare neînscrise în Cartea funciarã, nu este de naturã sã înfrângã principiul constituţional al protecţiei generale a cetãţenilor strãini şi apatrizilor, precum şi a averilor acestora, instituit prin art. 18 alin. (1) din Legea fundamentalã sau prin reglementarea dreptului la informaţie.
În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul la informaţia de interes public şi la obligaţia autoritãţilor publice de a asigura informarea corectã a cetãţenilor, se constatã cã acestea nu au relevanţã în cauzã.
II. Autorul excepţiei mai susţine şi neconstituţionalitatea prevederilor art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, arãtând cã acesta contravine principiilor egalitãţii în drepturi, accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece posibilitatea promovãrii de cãtre proprietar a unei acţiuni în restituirea imobilului înainte de expirarea termenului locaţiunii este discriminatorie şi creeazã privilegii pentru locator.
Curtea constatã cã aceste susţineri nu sunt întemeiate, deoarece posibilitatea proprietarului de a-şi manifesta voinţa, înainte de împlinirea termenului, privind încetarea raporturilor de locaţiune la termenul pentru care a fost încheiat contractul, nu îl prejudiciazã pe locatar, având în vedere cã acesta are în continuare folosinţa imobilului, pânã la expirarea termenului.
Legiuitorul a prevãzut posibilitatea proprietarului de a se opune continuãrii raporturilor de locaţiune prin anunţarea concediului înainte de expirarea termenului contractual, dându-i acestuia posibilitatea de a preîntâmpina orice pagubã ce ar rezulta din prelungirea raporturilor contractuale dupã expirarea termenului, în cazul când tacita relocaţiune nu a fost exclusã printr-o clauzã expresã a contractului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitãţii imobiliare, precum şi a dispoziţiilor art. 110 alin. 1 din Codul de procedurã civilã în Dosarul nr. 13.219-303/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
