Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 727 din 13 septembrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 727 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 8 octombrie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cabinetul Individual de Avocaturã "Mocanu Luminiţa Alina" din Bucureşti în Dosarul nr. 15.097/303/2006 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
La dosarul cauzei a fost depusã o cerere din partea autorului excepţiei prin care acesta solicitã acordarea unui termen în vederea pregãtirii apãrãrii.
Referitor la aceastã cerere, reprezentantul Ministerului Public aratã cã autorul excepţiei a avut suficient timp la dispoziţie din momentul ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate la instanţa de fond, 8 februarie 2007, şi pânã la data prezentã de a-şi angaja un avocat în vederea pregãtirii apãrãrii.
Curtea, deliberând, respinge cererea, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevãzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât critica vizeazã probleme de aplicare a textului de lege supus controlului, aspecte ce excedeazã competenţei Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 15.097/303/2006, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cabinetul Individual de Avocaturã "Mocanu Luminiţa Alina" din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3), întrucât nu prevãd dreptul pãrţilor de a ataca separat încheierea prin care instanţa se pronunţã asupra cererii de declarare a dezbaterilor secrete. Astfel, considerã cã procesul poate continua în şedinţã publicã numai dupã ce încheierea prin care s-a soluţionat aceastã cerere rãmâne irevocabilã, în caz contrar existând posibilitatea ca partea care a solicitat ca desfãşurarea dezbaterilor în şedinţã secretã sã sufere un prejudiciu care nu poate fi remediat ulterior. Prin urmare, textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu permite asigurarea unui control imediat al legalitãţii încheierii, fapt ce determinã încãlcarea dreptului la un proces echitabil.
Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile criticate lasã la aprecierea instanţei judecãtoreşti soluţionarea cererii de încuviinţare a desfãşurãrii dezbaterilor în şedinţã secretã, instanţa putând opta pentru înlãturarea principiului publicitãţii care guverneazã procesul civil numai în ipotezele strict şi limitativ prevãzute de legiuitor. În plus, mijloacele procedurale puse la îndemâna pãrţilor diferã tocmai datoritã caracterului special al procedurii, fãrã ca prin aceasta sã se instituie vreo discriminare, în sensul dezavantajãrii vreuneia dintre ele, iar lipsa unei cãi de atac împotriva încheierii prin care se respinge cererea privind desfãşurarea dezbaterilor în şedinţã secretã nu contravine principiului constituţional prevãzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã reglementarea prevãzutã de art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã constituie, în fapt, o garanţie a aplicãrii principiului privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlãturãrii oricãror abuzuri din partea pãrţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificatã a soluţionãrii unui proces.
Avocatul Poporului considerã neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, arãtând cã posibilitatea instanţei de a dispune ca dezbaterile sã se facã în şedinţã secretã, în anumite condiţii, nu aduce atingere liberului acces la justiţie şi nici nu sunt de naturã sã îngrãdeascã dreptul pãrţilor de a beneficia de un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Instanţa poate sã dispunã ca dezbaterile sã se facã în şedinţã secretã, dacã dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã sau pe pãrţi. În acest caz, pãrţile vor putea fi însoţite, în afarã de apãrãtorii lor, de cel mult douã persoane desemnate de ele."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (2), potrivit cãrora "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", ale art. 21 alin. (1) şi (3) care consacrã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi ale art. 129 privitoare la folosirea cãilor de atac.
De asemenea, sunt invocate şi prevederile internaţionale cuprinse în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil, precum şi în art. 7 şi 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile art. 121 alin. 1 din Codul de procedurã civilã consacrã unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil, respectiv principiul publicitãţii dezbaterilor, şi constituie expresia prevederilor constituţionale ale art. 127, potrivit cãruia "Şedinţele de judecatã sunt publice, afarã de cazurile prevãzute de lege", şi a reglementãrii cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, conform cãreia "Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale[...]. Hotãrârea [judecãtoreascã] trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţã poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei".
Principiul publicitãţii implicã, pe de o parte, desfãşurarea şedinţelor de judecatã în prezenţa pãrţilor şi în condiţii care sã garanteze posibilitatea publicului de a asista la dezbateri şi, pe de altã parte, pronunţarea hotãrârii prin care se soluţioneazã cauza în şedinţã publicã. El constituie premisa unei justiţii independente şi imparţiale care asigurã pãrţilor garanţia respectãrii dreptului la un proces echitabil.
De la principiul publicitãţii dezbaterilor, Codul de procedurã civilã instituie douã excepţii, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin. 2, atunci când dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã, pe de o parte, sau pãrţile implicate în proces, pe de altã parte, dezbaterile urmând a se desfãşura în şedinţã secretã. Astfel, instanţa poate dispune din oficiu sau la cererea uneia dintre pãrţi, prin încheiere, continuarea procesului într-un cadru limitat sub aspectul accesului publicului, pãrţile putând fi însoţite, în afarã de apãrãtorii lor, de cel mult douã persoane desemnate de ele.
În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei, conform cãreia împotriva încheierii prin care instanţa se pronunţã asupra caracterului public sau secret al dezbaterilor nu poate fi exercitat apelul sau recursul, Curtea reţine cã, potrivit prerogativelor consacrate de art. 126 şi 129 din Constituţie, numai legiuitorul este în mãsurã sã reglementeze competenţa instanţelor şi procedura de judecatã şi sã stabileascã hotãrârile judecãtoreşti împotriva cãrora pot fi exercitate cãile de atac şi condiţiile în care pot fi folosite aceste cãi. În ceea ce priveşte încheierile, ca specie de hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în cursul procesului, dar prin care nu se soluţioneazã fondul cauzei şi nu se întrerupe cursul judecãţii, acestea nu pot fi atacate, de regulã, decât odatã cu hotãrârile judecãtoreşti care soluţioneazã fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual civil, sentinţele şi deciziile. Regula exercitãrii cãilor de atac împotriva încheierilor numai odatã cu hotãrârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei corespunde necesitãţii de a asigura desfãşurarea procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigenţã recunoscutã cu valoare de principiu atât în sistemul nostru procesual, cât şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã la art. 6 paragraful 1 dreptul oricãrei persoane "la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale". Sub acest aspect, prin asigurarea posibilitãţii exercitãrii cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti care soluţioneazã fondul cauzei, se garanteazã accesul liber la justiţie.
În legãturã cu invocarea încãlcãrii art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea reţine cã acest text nu prevede un dublu grad de jurisdicţie, aceastã garanţie proceduralã existând doar în materie penalã, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie. Astfel, reglementarea convenţionalã presupune doar existenţa posibilitãţii efective de a supune judecãţii unei instanţe naţionale cazul violãrii unui drept consacrat de Convenţie şi, în consecinţã, nu impune un anumit numãr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit numãr al cãilor de atac. Or, aceastã exigenţã este îndeplinitã de dispoziţia legalã supusã controlului de constituţionalitate, care prevede tocmai posibilitatea pãrţii interesate de a solicita instanţei sã se pronunţe cu privire la caracterul public sau secret al şedinţei de judecatã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Cabinetul Individual de Avocaturã "Mocanu Luminiţa Alina" din Bucureşti în Dosarul nr. 15.097/303/2006 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016