Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 726 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 8 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cascont" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr. 8/91/2002 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 8/91/2002, Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal - Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cascont" - S.R.L. din Focşani.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 61 şi 115, întrucât a fost adoptatã peste termenul în care Guvernul era abilitat sã emitã ordonanţe în temeiul legii de abilitare adoptate de Parlament şi fãrã a cuprinde motivarea situaţiei extraordinare care a impus reglementarea în regim de urgenţã a dispoziţiilor referitoare la organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã.
Pe de altã parte, prevederile <>art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 , care instituie interdicţia exercitãrii profesiei de practician în insolvenţã la tribunale, tribunalele specializate şi curţile de apel, precum şi la parchetele de pe lângã aceste instanţe la care soţul practicianului în insolvenţã sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor sau procuror, îngrãdesc libertatea de exercitare a profesiei de practician, fãrã nici o justificare necesarã şi proporţionalã în cadrul unei societãţi democratice. Aceste dispoziţii încalcã şi principiul comunitar al libertãţii de prestare a serviciilor, principiu consacrat de art. 5 al Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificãrilor profesionale. Mai mult, prin efectele pe care le produce, art. 35 lit. a) din ordonanţa de urgenţã criticatã aduce atingere dreptului fundamental la respectarea proprietãţii, întrucât persoana legal numitã administrator sau lichidator judiciar într-o cauzã, dar care ulterior, în temeiul ordonanţei de urgenţã, se aflã în stare de incompatibilitate astfel încât calitatea de practician în insolvenţã i se suspendã, nu îşi poate recupera sumele de bani cheltuite cu ocazia exercitãrii profesiei, fapt ce constituie o încãlcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal - Judecãtorul-sindic apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Temeiul juridic al adoptãrii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 îl constituie prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit cãrora Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţã în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Prin emiterea ordonanţei în regim de urgenţã într-un domeniu ce trebuie reglementat prin lege ordinarã, Guvernul nu s-a substituit Parlamentului şi nu a adus nici o vãtãmare principiului unicitãţii autoritãţii legislative supreme a statului. Aşa fiind, instanţa apreciazã cã nu poate fi reţinutã critica referitoare la încãlcarea art. 61 şi 115 din Constituţie.
În ceea ce priveşte interdicţia exercitãrii profesiei de practician în insolvenţã la instanţele şi la parchetele de pe lângã aceste instanţe la care soţul practicianului în insolvenţã sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor sau procuror, este menitã sã înlãture orice suspiciune cu privire la actele şi faptele întreprinse de acesta, fiind impusã ca o restrângere teritorialã a exercitãrii activitãţii, aplicabilã în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã de lege. Referitor la eventualele drepturi de creanţã izvorâte din cheltuielile fãcute din fonduri proprii sau din drepturi de remuneraţie, pot fi soluţionate în cadrul procedurii insolvenţei de judecãtorul-sindic simultan prin hotãrârea de înlocuire sau, ulterior, la cererea practicianului înlocuit.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã actul normativ care face obiectul controlului de constituţionalitate a fost adoptat în baza dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, iar nu în temeiul legii de abilitare, care are în vedere posibilitatea emiterii de ordonanţe simple, iar nu a celor de urgenţã. Adoptarea în procedurã de urgenţã a acestor mãsuri legislative a fost impusã, pe de o parte, de necesitatea aplicãrii coerente a noilor prevederi în materia insolvenţei - <>Legea nr. 85/2006 şi, pe de altã parte, "de imperativul amendãrii reglementãrii profesiei de practician în noul context de liberalizare a legislaţiei comunitare în materia liberei circulaţii a serviciilor - Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene".
Contrar susţinerii pãrţii contestatoare, Guvernul apreciazã cã dispoziţiile <>art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 nu sunt de naturã a aduce atingere liberului acces la o activitate economicã. Astfel, participanţilor la procedura insolvenţei trebuie sã li se asigure garanţia obiectivitãţii celui care deţine atribuţiile manageriale şi care trebuie sã gãseascã cele mai eficiente soluţii stãrii de insolvenţã.
În ceea ce priveşte prevederile art. 35 lit. a) din ordonanţa de urgenţã criticatã, se considerã cã suspendarea calitãţii de practician în insolvenţã are în vedere situaţiile expres prevãzute de art. 28 din ordonanţa de urgenţã, fiind o consecinţã fireascã a stãrii de incompatibilitate, cel în cauzã redobândindu-şi dreptul de a profesa odatã ce situaţia sa se regularizeazã, conform legii.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 45 care consacrã libertatea economicã, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 61 care vizeazã rolul şi structura Parlamentului, precum şi ale art. 115 privitoare la delegarea legislativã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticilor referitoare la încãlcarea prevederilor art. 115 din Constituţie, Curtea reţine cã delegarea legislativã reprezintã o procedurã de substituire a Guvernului în prerogativele legislative ale Parlamentului, prevederile constituţionale stabilind condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe şi ordonanţe de urgenţã, acte normative care produc aceleaşi efecte ca şi legea, în domeniile în care sunt adoptate. Delegarea legislativã, în cazul ordonanţelor de urgenţã, este datã de însuşi textul constituţional, în condiţiile respectãrii de cãtre Guvern a cerinţelor prevãzute de Legea fundamentalã, iar în situaţia ordonanţelor adoptate în baza unei legi de abilitare, şi prin voinţa Parlamentului.
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 este adoptatã în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, cu respectarea condiţiilor referitoare la situaţia extraordinarã a cãrei reglementare nu poate fi amânatã, la obligaţia de a motiva urgenţa mãsurii, precum şi a condiţiilor prevãzute de art. 115 alin. (6). Astfel, potrivit notei de fundamentare a ordonanţei criticate, situaţia extraordinarã este creatã de dificultatea aplicãrii noilor prevederi legislative în domeniul insolvenţei - <>Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în absenţa unei reglementãri adaptate profesiei de practician în insolvenţã. Neconcordanţa legislativã poate constitui cauza unei practici judecãtoreşti neunitare în ceea ce priveşte numirea administratorului judiciar sau lichidatorului în gestionarea situaţiei de crizã a unei societãţi împotriva cãreia s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei.
Mai mult, în considerarea "angajamentelor asumate de autoritãţile române în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã, care implicã identificarea şi eliminarea cât mai rapidã, în mod necesar, anterior aderãrii, a tuturor aspectelor ce constituie obstacole în calea liberei circulaţii în spaţiul comunitar a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, [...] se impune, cu stringenţã, adoptarea unui act normativ, în regim de urgenţã, pentru modificarea reglementãrii profesiei de practician în insolvenţã".
De asemenea, urgenţa este justificatã şi de "necesitatea evitãrii creãrii unor blocaje la instanţele de judecatã, întrucât, actualmente, judecãtorii sindici nu pot numi ca administratori judiciari, respectiv lichidatori decât practicieni în insolvenţã, or aceastã profesie nu este reglementatã distinct şi adecvat, nefiind consacratã legislativ decât profesia de practician în reorganizare şi faliment".
Pentru motivele expuse, nu pot fi reţinute criticile referitoare la încãlcarea prevederilor art. 61 şi 115 din Constituţie.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 , Curtea reţine cã acestea limiteazã, fãrã îndoialã, posibilitatea exercitãrii profesiei de practician în insolvenţã la instanţele şi la parchetele de pe lângã acele instanţe la care soţul practicianului în insolvenţã sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor sau procuror, dar nu anihileazã libertatea persoanei de a exercita activitatea economicã, în condiţiile legii, aşa cum statueazã, de altfel, dispoziţiile constituţionale ale art. 45. Astfel, interdicţia consacratã de textul de lege criticat are scopul de a garanta pãrţilor respectarea dreptului la un proces echitabil şi constituie premisa unei justiţii independente şi imparţiale.
Referitor la dispoziţiile <>art. 35 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 , care prevãd suspendarea calitãţii de practician în insolvenţã în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stãri, Curtea constatã cã acestea, având semnificaţia unei sancţiuni aplicabile persoanei care nu respectã prevederile legii, respectiv ale art. 28 alin. (1) din ordonanţa de urgenţã, nu sunt de naturã a contraveni principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate privatã. În împrejurarea în care cauza de incompatibilitate survine dupã desemnarea practicianului în insolvenţã în calitatea de administrator sau lichidator judiciar, situaţia juridicã a drepturilor de creanţã izvorâte, pe de o parte, din cheltuielile avansate de acesta din fonduri proprii în legãturã cu exercitarea activitãţii profesionale sau, pe de altã parte, din drepturile de remuneraţie a serviciului prestat poate fi soluţionatã de judecãtorul-sindic, la cererea practicianului, în cadrul procedurii insolvenţei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cascont" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr. 8/91/2002 al Tribunalului Vrancea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ fiscal - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
