Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 725 din 13 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 8 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Antibiotice" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 50/2005/COM al Tribunalului Iaşi - Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin consilier juridic Marius Solomia, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea criticii, susţinând cã prevederile <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 limiteazã dreptul creditorilor care nu se pot constitui într-un comitet de a promova în justiţie acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. Astfel, aratã cã, în temeiul dispoziţiile legale criticate, instanţa judecãtoreascã sesizatã cu o asemenea acţiune a respins cererea creditorilor, motivând lipsa calitãţii lor procesuale active.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, menţionând cã, în situaţia în care instanţa face o greşitã aplicare a dispoziţiilor legale criticate, împotriva hotãrârii pronunţate de aceasta, partea interesatã poate exercita cãile de atac prevãzute de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 50/2005/COM, Tribunalul Iaşi - Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Antibiotice" - S.A. din Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã, în mãsura în care dispoziţiile <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 prevãd cã numai comitetul creditorilor poate introduce acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, atunci când administratorul judiciar sau lichidatorul nu o face, iar pentru constituirea acestui comitet se solicitã un numãr de trei creditori, se ajunge în situaţia ca, atunci când existã doar unul sau doi creditori, aceştia sã fie privaţi de posibilitatea de a exercita toate drepturile procesuale pe care legea le pune la dispoziţia pãrţilor implicate în procedura insolvenţei.
Tribunalul Iaşi - Judecãtorul-sindic apreciazã cã reglementarea cuprinsã în <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu contravine principiului consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât, atunci când promoveazã acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, comitetul creditorilor acţioneazã ca un mandatar al acestora.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã, în situaţia în care sunt prea puţini creditori pentru a se forma comitetul, acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusã şi de un singur creditor. Aceastã interpretare se impune datoritã consecinţelor deosebit de importante ale stabilirii unei astfel de rãspunderi, creditorii neputând fi privaţi de avantajele creşterii masei active doar pentru cã nu sunt în numãr suficient pentru a se forma un comitet. Aşa fiind, Guvernul considerã neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Comitetul creditorilor poate introduce la judecãtorul-sindic o astfel de acţiune [pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacã administratorul judiciar/lichidatorul nu o face."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 care consacrã liberul acces la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acţiunea paulianã, prin care se stabileşte dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor.
Potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, dupã caz, are legitimare procesualã activã pentru a formula acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referã art. 79 şi 80 din lege. În condiţiile expres prevãzute de lege - art. 81 alin. (2), dacã aceştia nu au introdus la judecãtorul-sindic o astfel de acţiune, calitatea procesualã activã este dobânditã şi de comitetul creditorilor. Acesta reprezintã interesele creditorilor îndreptãţiţi sã participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor şi format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justificã preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat şi judicios toate aspectele ce ţin de procedura insolvenţei, care, de regulã, este o procedurã cu caracter colectiv, implicând participarea unui numãr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe. Aşadar, Curtea constatã cã dispoziţiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, şi anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinţei creditorilor participanţi la procedura insolvenţei.
Din enumerarea atribuţiilor stabilite prin lege, Curtea observã cã acest comitet acţioneazã ca un mandatar al adunãrii creditorilor, care îndeplineşte funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. Or, în condiţiile în care în tabelul definitiv de creanţe sunt înscrişi prea puţini creditori, fapt ce împiedicã formarea unui comitet, este evident cã aceştia pot exercita personal toate atribuţiile pe care legea le prevede în sarcina comitetului, inclusiv aceea de a introduce la judecãtorulsindic acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. Oricare altã interpretare a legii ar fi de naturã a crea consecinţe grave cu privire la stabilirea activului debitorului, creditorii fiind privaţi de posibilitatea recuperãrii integrale sau în proporţie cât mai mare a creanţelor, doar pentru cã nu sunt în numãr suficient pentru a forma un comitet. Prin urmare, Curtea reţine cã o astfel de interpretare ar contraveni scopului declarat al legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã, şi ar nesocoti accesul liber la justiţie al creditorilor aflaţi într-o atare situaţie, drept în egalã mãsurã protejat prin Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Antibiotice" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 50/2005/COM al Tribunalului Iaşi - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
