Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 714 din 25 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 24 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 9.614/300/2009 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti Secţia civilã, de Judecãtoria Târgu Jiu, din oficiu, în Dosarul nr. 13.551/318/2009, de Ion Braşoveanu, Daniela Bolda, Gheorghe Brad, Mihaela Cioran, Dan Crupoveatchin, Carmen Floroiu, Ion Haiduc, Mihaela Matei, Silvana Purcãrin, Elvira Roatã, Antonio Sandu, Ionel Stângaciu, Alina Ţurcanu, Simona Vandici, Florea Zamfir, Marina Biriş, Mariana Bohoş, Mirela Florea, Ana Mircu, Doina Mocanu, Daniela Rotariu, Eleonora Simionescu şi Carmen Teuţan în Dosarul nr. 16.797/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara şi de Valentina Baciu, Vasile Baltag, Gabriela Baltag, Mariana Cornea, Doina Murariu, Carmen Elena Pãduraru, Dan Magdalina, Daniela Mitrofan, Iulian Mitrofan, Maria Ivãnuşcã, Maria Vasiliu, Caliopia Nica, Cristina Marazliu, Silviu Ungureanu, Irena Consuela Pãvãluţã, Daniel Mihai Onişor, Maria Atudosiei, Marilena Daniela Sandu, Neculai Topliceanu, Elena Mihãilã, Liliana Munteanu, Bibiana Vraciu, Ion Cãpãţânã, Marcel Dumitrescu, Paula Hociug şi Brânduşa Chirilã în Dosarul nr. 6.376/279/2009 al Judecãtoriei Piatra-Neamţ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 15 aprilie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 mai 2010, pentru 20 mai 2010 şi apoi pentru 25 mai 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 9.614/300/2009, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Marian Rolf Sîntion într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de încuviinţare a executãrii silite.
Prin Încheierea din 17 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 13.551/318/2009, Judecãtoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã din oficiu în cadrul soluţionãrii unei contestaţii la executare.
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 16.797/325/2009, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Ion Braşoveanu, Daniela Bolda, Gheorghe Brad, Mihaela Cioran, Dan Crupoveatchin, Carmen Floroiu, Ion Haiduc, Mihaela Matei, Silvana Purcãrin, Elvira Roatã, Antonio Sandu, Ionel Stângaciu, Alina Ţurcanu, Simona Vandici, Florea Zamfir, Marina Biriş, Mariana Bohoş, Mirela Florea, Ana Mircu, Doina Mocanu, Daniela Rotariu, Eleonora Simionescu şi Carmen Teuţan într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.376/279/2009, Judecãtoria Piatra-Neamţ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Valentina Baciu, Vasile Baltag, Gabriela Baltag, Mariana Cornea, Doina Murariu, Carmen Elena Pãduraru, Dan Magdalina, Daniela Mitrofan, Iulian Mitrofan, Maria Ivãnuşcã, Maria Vasiliu, Caliopia Nica, Cristina Marazliu, Silviu Ungureanu, Irena Consuela Pãvãluţã, Daniel Mihai Onişor, Maria Atudosiei, Marilena Daniela Sandu, Neculai Topliceanu, Elena Mihãilã, Liliana Munteanu, Bibiana Vraciu, Ion Cãpãţânã, Marcel Dumitrescu, Paula Hociug şi Brânduşa Chirilã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã suspendarea executãrii hotãrârilor judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi eşalonarea plãţii acestora pânã în anul 2012 încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 44 şi art. 53. Totodatã, se susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, ţinând cont de faptul cã instanţa constituţionalã a constatat încãlcarea aceluiaşi text constituţional atunci când prin <>Decizia nr. 784 din 12 mai 2009 a declarat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 , prin care, de asemenea, se prevedeau eşalonãri cu privire la executarea unor categorii de hotãrâri judecãtoreşti.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã, Judecãtoria Timişoara şi Judecãtoria Piatra-Neamţ şi-au exprimat opinia în sensul temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 încalcã prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, a fost adoptatã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alineatul (1^1), şi modificã alineatele (2) şi (3) ale <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 .
Dupã douã luni, prin dispoziţiile <>art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 şi abrogat alineatul (1^1) al art. 1, alineat ce reglementa plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010. Totodatã, prin <>art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 , s-a reglementat plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã devenite executorii dupã 1 ianuarie 2010 şi pânã la data intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe, şi anume 20 mai 2010.
Prin urmare, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 , astfel cum au fost modificate prin <>art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 , având, în prezent, urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pânã la data de 31 decembrie 2009, se va realiza dupã o procedurã de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plãteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plãteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plãteşte 33% din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenelor prevãzute la alin. (1) şi (11) orice procedurã de executare silitã se suspendã de drept.
(3) Sumele prevãzute la alin. (1) şi (11), plãtite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţã, se actualizeazã cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statisticã.
(4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, prin sectorul bugetar se înţelege autoritãţile şi instituţiile publice a cãror finanţare se asigurã astfel:
a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupã caz;
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupã caz;
c) integral din venituri proprii.
Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilitã procedura de efectuare a plãţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevãzute la art. 1.
Art. 3. - Plãţile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenţa prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 76/2009 , şi a prevederilor Ordinului ministrului justiţiei, al ministrului economiei şi finanţelor, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de eşalonare a plãţii sumelor prevãzute în titlurile executorii emise pânã la intrarea în vigoare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei se executã cu respectarea prevederilor art. 1 şi 2."
Ca urmare a abrogãrii alin. (1^1) al <>art. 1 prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2010 , referirile alineatelor (2) şi (3) ale aceluiaşi articol la acest alineat au rãmas fãrã obiect.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativã. De asemenea, susţin cã se încalcã şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 - în forma anterioarã modificãrii aduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 -, s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele invocate în prezenta cauzã, respingând excepţia de neconstituţionalitate.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut - referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã - cã susţinerea potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 încalcã prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie este neîntemeiatã.
Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat, în mod constant, cã situaţiile extraordinare exprimã un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întãrit şi prin adãugarea sintagmei "a cãror reglementare nu poate fi amânatã" (<>Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
Curtea a mai arãtat, prin <>Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, cã pentru îndeplinirea cerinţelor prevãzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesarã existenţa unei stãri de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situaţiei extraordinare, Curtea a reţinut, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005 , cã "invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de naturã subiectivã, cãruia i se conferã o eficienţã contributivã determinantã a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinarã, impune concluzia cã aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însã asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferã acesteia un caracter arbitrar, de naturã sã creeze dificultãţi insurmontabile în legitimarea delegãrii legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituţionalitate - situaţia extraordinarã -, a cãrui respectare este prin definiţie supusã controlului Curţii, sã fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil". Totodatã, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituţionalã a statuat cã "urgenţa reglementãrii nu echivaleazã cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativã putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare".
Mai mult, Curtea a statuat cã nu se constituie într-o situaţie extraordinarã cazurile "cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti. Aceste aspecte ţin de oportunitatea adoptãrii reglementãrii" (<>Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, şi <>Decizia nr. 784 din 12 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009).
Raportat la cauza de faţã, Curtea a observat cã Guvernul a motivat situaţia extraordinarã ca fiind determinatã de:
- dificultãţile întâmpinate cu privire la executarea hotãrârilor judecãtoreşti având ca obiect drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar;
- influenţa substanţialã asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care o are executarea, în condiţiile dreptului comun, a titlurilor executorii;
- necesitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi, în mod implicit, nerespectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.
Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern, pentru a stabili dacã implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti, în situaţia datã, se circumscriu situaţiei extraordinare sau unor elemente de oportunitate. O atare analizã este necesarã pentru a stabili dacã un considerent de principiu rezultat din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţã fiind vorba de <>Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 şi <>Decizia nr. 784 din 12 mai 2009 , este aplicabil fãrã nicio circumstanţiere sau, din contrã, în funcţie de circumstanţele speţei sã îi poatã fi adãugat un corectiv şi sã poatã fi consideratã ca fiind o situaţie extraordinarã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a reţinut cã situaţia de crizã financiarã mondialã ar putea afecta, în lipsa unor mãsuri adecvate, stabilitatea economicã a ţãrii şi, implicit, securitatea naţionalã. Aceasta este premisa de la care Curtea urmeazã sã analizeze relevanţa motivelor invocate de Guvern în adoptarea ordonanţei de urgenţã criticate.
Primul motiv pentru justificarea situaţiei extraordinare este cel ce vizeazã dificultãţile întâmpinate cu privire la executarea hotãrârilor judecãtoreşti având ca obiect drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar. Un atare motiv privit ut singuli nu justificã existenţa unei situaţii extraordinare, de aceea Curtea va proceda la analizarea şi a urmãtoarelor douã motive invocate de Guvern, respectiv influenţa negativã pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat şi creşterea deficitului bugetar. Aceste ultime douã motive sunt susţinute de faptul cã valoarea titlurilor executorii având ca obiect drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar este foarte mare din moment ce nu este vorba despre titluri executorii singulare sau care afecteazã un anume domeniu de activitate, ci despre o chestiune sistemicã, la nivel statal. Nici aceste motive privite ut singuli nu justificã existenţa unei situaţii extraordinare, însã, privind toate cele trei motive în mod cumulat şi plecând de la premisa constatatã de cãtre Curte prin <>Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , Curtea Constituţionalã ajunge la concluzia cã, în cauza de faţã, existã un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedurã civilã, respectiv a <>Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de platã ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, dupã caz, astfel încât considerã cã existã o situaţie extraordinarã în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, Curtea constatã cã existã o stare de fapt obiectivã, cuantificabilã şi independentã de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economicã a statului român.
De asemenea, Curtea a constatat cã ordonanţa de urgenţã a fost adoptatã în vederea atenuãrii efectelor unei stãri de crizã economicã generalizatã. O atare finalitate economicã implica, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridicã primarã, rapidã, unitarã şi energicã. În consecinţã, adoptarea mãsurii criticate reclama, în mod indubitabil, urgenţã; or, reglementarea urgentã a situaţiei rezultate în condiţiile de crizã economicã nu putea fi fãcutã în mod rapid şi rezonabil nici prin asumarea rãspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege şi nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenţã. În aceste condiţii, pentru conservarea stabilitãţii economice a statului, singurul instrument rãmas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţã.
Pentru aceste motive, Curtea a constatat cã reglementarea criticatã îndeplineşte exigenţele urgenţei prevãzute în art. 115 alin. (4) din Constituţie.
În consecinţã, Curtea a constatat cã, în anumite situaţii extreme, precum în cea de faţã, implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti se pot constitui într-o situaţie extraordinarã în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în mãsura în care asemenea mãsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apãrarea stabilitãţii economice a statului român. O atare situaţie extraordinarã, în mod evident, are un caracter temporar, regula în aceastã materie fiind executarea hotãrârilor judecãtoreşti în conformitate cu dreptul comun în materie, respectiv Codul de procedurã civilã sau <>Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 , dupã caz, chiar dacã debitor este statul.
Altfel, Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci când statul este debitor; este sarcina statului sã gãseascã soluţii pentru executarea conformã a hotãrârilor judecãtoreşti, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situaţie extraordinarã în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, ci, mai degrabã, s-ar pune în evidenţã elemente de oportunitate legislativã.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea a constatat, prin aceeaşi decizie, cã şi acestea sunt neîntemeiate pentru urmãtoarele motive:
Nu se poate reţine existenţa niciunei discriminãri între debitori, în sensul cã statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotãrârilor judecãtoreşti.
Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificatã în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând cã nu urmãreşte un scop legitim sau nu pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotãrârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Marckx împotriva Belgiei, 1979, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Larkos împotriva Cipru, 1999, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004). Totodatã, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiazã de o anumitã marjã de apreciere în a decide dacã şi în ce mãsurã diferenţele între diversele situaţii similare justificã un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variazã în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotãrârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1986, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004).
Or, în cauza de faţã, astfel cum s-a arãtat şi mai sus, mãsura contestatã urmãreşte un scop legitim - asigurarea stabilitãţii economice a ţãrii - şi pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonatã a hotãrârilor judecãtoreşti în cauzã. Astfel, situaţia particularã ivitã şi motivatã prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamã o diferenţã evidentã de tratament juridic.
Toate acestea duc la concluzia cã ordonanţa de urgenţã criticatã este conformã art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Cu privire la invocarea art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, Curtea reţine cã, potrivit jurisprudenţei sale - <>Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, - "procesul civil parcurge douã faze: judecata şi executarea silitã, aceasta din urmã intervenind în cazul hotãrârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în mãsura în care debitorul nu îşi executã de bunãvoie obligaţia". Însã, aşa cum s-a arãtat şi mai sus, actul normativ criticat este o mãsurã de naturã sã întãreascã finalitatea procesului judiciar, în sensul cã reprezintã un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. Faptul cã acesta îşi executã creanţa într-o perioadã de 3 ani nu reprezintã o duratã excesivã a executãrii unei hotãrâri judecãtoreşti, datoritã caracterului sistemic al problemelor apãrute în legãturã cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. De altfel, chiar şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, soluţionând Cererea nr. 60.858/00 şi pronunţând decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat cã un termen de 2 ani şi 7 luni de executare a unei hotãrâri judecãtoreşti nu este excesiv în condiţiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vãditã de fonduri a unitãţii militare debitoare. Totodatã, în cauza Burdov împotriva Rusiei, 2002, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a apreciat cã o autoritate statalã nu ar putea sã invoce lipsa de lichiditãţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare. Or, în cauza de faţã, Guvernul român nu numai cã nu refuzã executarea hotãrârilor judecãtoreşti, ci se obligã la plata eşalonatã a sumelor prevãzute prin acestea. Executarea eşalonatã a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi bãneşti nu este interzisã în niciun mod de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altã modalitate de executare, fãrã ca acest lucru sã însemne cã este singura şi unica posibilã modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.
Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã despãgubirea recunoscutã printr-o decizie definitivã şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; neexecutarea plãţii într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul cã lipsa de lichiditãţi nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţã criticate, nu neagã existenţa şi întinderea despãgubirilor constatate prin hotãrâri judecãtoreşti şi nu refuzã punerea în aplicare a acestora. Mãsura criticatã este mai degrabã una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind deci o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.
Totodatã, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 27 ianuarie 2010, "ordonatorii principali de credite efectueazã plata titlurilor executorii, conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, din sumele aprobate la titlul «Cheltuieli de personal»", ceea ce echivaleazã cu impunerea unei obligaţii de rezultat în sarcina acestora. Totodatã, astfel cum prevede art. 25 alin. (2) din aceeaşi lege, "prin hotãrâre a Guvernului, în cazuri temeinic justificate, în ultima lunã a fiecãrui trimestru pot fi majorate sumele aprobate la titlul «Cheltuieli de personal» în bugetele ordonatorilor principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 , în mod eşalonat pe parcursul anului 2010, din suma globalã prevãzutã cu aceastã destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - «Acţiuni generale»". Acest aspect relevã grija pe care legiuitorul delegat o acordã executãrii întru totul a hotãrârilor judecãtoreşti ce cad sub incidenţa <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 .
Având în vedere toate aceste considerente şi ţinând cont de împrejurarea cã, deşi ulterior pronunţãrii <>Deciziei nr. 188/2010 , dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 în sensul reeşalonãrii plãţii sumelor respective în perioada 2012-2014, Curtea constatã cã atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Curtea mai constatã cã, în aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2010, Guvernul a adoptat <>Hotãrârea nr. 422 din 28 aprilie 2010 privind suplimentarea bugetelor Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii, la titlul "Cheltuieli de personal", pentru plata titlurilor executorii prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, hotãrâre publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 3 mai 2010.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin <>art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 9.614/300/2009 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilã, de Judecãtoria Târgu Jiu, din oficiu, în Dosarul nr. 13.551/318/2009, de Ion Braşoveanu, Daniela Bolda, Gheorghe Brad, Mihaela Cioran, Dan Crupoveatchin, Carmen Floroiu, Ion Haiduc, Mihaela Matei, Silvana Purcãrin, Elvira Roatã, Antonio Sandu, Ionel Stângaciu, Alina Ţurcanu, Simona Vandici, Florea Zamfir, Marina Biriş, Mariana Bohoş, Mirela Florea, Ana Mircu, Doina Mocanu, Daniela Rotariu, Eleonora Simionescu, Carmen Teuţan în Dosarul nr. 16.797/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara şi de Valentina Baciu, Vasile Baltag, Gabriela Baltag, Mariana Cornea, Doina Murariu, Carmen Elena Pãduraru, Dan Magdalina, Daniela Mitrofan, Iulian Mitrofan, Maria Ivãnuşcã, Maria Vasiliu, Caliopia Nica, Cristina Marazliu, Silvia Ungureanu, Irena Consuela Pãvãluţã, Daniel Mihai Onişor, Maria Atudosiei, Marilena Daniela Sandu, Neculai Topliceanu, Elena Mihãilã, Liliana Munteanu, Babiana Vraciu, Ion Cãpãţânã, Marcel Dumitrescu, Paula Hociug, Brânduşa Chirilã în Dosarul nr. 6.376/279/2009 al Judecãtoriei Piatra-Neamţ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
