Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea recursului declarat de Deacu Ion şi Deacu Gheorghe impotriva Deciziei nr. 124, pronunţatã de Curtea Constituţionalã la data de 21 mai 1997, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Codul penal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 9 decembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, a recurentilor prin procurator Deacu Dumitru, a partii vãtãmate Zaharia Gh. Gheorghe şi a mostenitoarei Zaharia Rodica Angela, sotia supravietuitoare a defunctului, parte vãtãmatã, Zaharia N. Gheorghe, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 16 decembrie 1997, iar apoi pentru data de 19 decembrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Judecãtoria Fetesti, judeţul Ialomita, prin Încheierea din 2 aprilie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 574/1996, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 din Codul penal, ridicatã de inculpatii Deacu Ion şi Deacu Gheorghe, prin reprezentant.
Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 124 din 21 mai 1997, a respins ca vadit nefondata excepţia cu care a fost sesizatã, retinand, în esenta, ca între prevederile art. 16 alin. (2) şi ale art. 51 din Constituţie, pe de o parte, şi prevederile art. 220 din Codul penal, pe de alta parte, nu exista nici o contrarietate: ultimele incrimineaza "tulburarea de posesie", pe când primele prevederi se referã la aspecte ce nu au nimic comun cu tulburarea de posesie. Se mai retine prin decizia recuratã ca dispoziţiile art. 220 din Codul penal sunt expresia voinţei legiuitorului de a apara dreptul de proprietate garantat prin art. 41 alin. (1) din Constituţie, prin mijloace de drept penal, puse la dispoziţia persoanelor pentru a se apara impotriva atacurilor îndreptate impotriva patrimoniului lor.
Impotriva deciziei sus-menţionate au declarat recurs, în termen legal, inculpatii, autori ai exceptiei.
În motivarea recursului se susţine ca, întrucât nu exista posibilitatea legalã de a se adresa direct Curţii Constituţionale, s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în fata instanţei de fond, pentru ca "sa trimitã dosarul (nu extrase) la Curtea Constituţionalã, care, printr-un control prealabil, preventiv, sa constate ca instanta de fond incalca legea". În acest sens se afirma ca în încheierile de şedinţa dezbaterile sunt consemnate trunchiat, ca instanta de fond nu tine seama de natura distinctã a actelor juridice şi de efectele acestora.
Mai este criticata instanta de fond pentru faptul ca, "din neobservare sau pentru a forta lucrurile, a refuzat continuu sa respecte prevederile art. 300 şi art. 196 din Codul de procedura penalã" şi pentru ca, "respingând excepţia ridicatã privind autoritatea de lucru judecat, ea vine în coliziune cu art. 16 alin. (2) şi art. 51 din Constituţie".
În concluzie, coroborand o serie de probe administrate în dosarul instanţei de fond, se arata ca "nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii definite de art. 220 din Codul penal".
CURTEA,
examinând decizia atacatã, motivele de recurs, raportul judecãtorului-raportor, concluziile şi dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Curtea constata ca recursul este neîntemeiat, urmând sa fie respins, întrucât toate criticile formulate se referã la faptul ca instanta de judecata nu ar fi respectat unele prevederi legale sau constituţionale. Practica jurisdicţionalã a Curţii Constituţionale a statuat, în mod constant, ca interpretarea şi aplicarea legii tine de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti, iar critica acestora este deschisã pãrţilor prin intermediul cãilor de atac prevãzute de lege. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 71 din 15 aprilie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.
În consecinta, pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992, în forma anterioarã modificãrii,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Deacu Ion şi Deacu Gheorghe impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 124 din 21 mai 1997 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 19 decembrie 1997.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Claudia Miu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
