Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 71 din 8 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 5 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu şi Mihai Petrescu în Dosarul nr. 4.902/COM/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 iulie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 4.902/COM/2006, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 . Excepţia a fost ridicatã de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu şi Mihai Petrescu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin principiului constituţional al garantãrii proprietãţii private, deoarece împiedicã titularul dreptului de proprietate sã exercite toate atributele dreptului sãu, şi în special folosinţa şi dispoziţia, prin instituirea, cu titlu gratuit, a unei servituţi publice asupra unui teren proprietate privatã.
Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã prevederea legalã criticatã este constituţionalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, potrivit cãrora: "(4) Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice se realizeazã cu titlu gratuit pe toatã durata existenţei acestora. Dacã cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizãri, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinãtatea capacitãţilor energetice, titularii de licenţã au obligaţia sã plãteascã despãgubiri în condiţiile prezentei legi."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, alin. (3) privind exproprierea şi alin. (5), referitoare la dreptul autoritãţii publice de a folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã dispoziţia legalã ce constituie obiectul acesteia a mai fost supusã controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) din Legea fundamentalã, precum şi la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi cu o motivare similarã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, s-a statuat cã exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice, cu titlu gratuit, pe toatã durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere de iure şi nici într-o expropriere de facto, ceea ce nu contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie şi prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietãţii private.
În acest sens, aşa cum s-a arãtat în decizia menţionatã, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza "Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei", 1982, a arãtat cã, întrucât autoritãţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau sã îşi foloseascã bunurile, sã le vândã, sã le lase moştenire, sã le doneze sau sã le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat cã nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacã dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispãrut.
În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, prin <>Decizia nr. 550 din 6 iulie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 29 august 2006, Curtea a statuat cã exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţi energetice, cu titlu gratuit, pe toatã durata existenţei acestora, are drept scop asigurarea valorificãrii fondului energetic, bun public de interes naţional, în deplinã conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (7) din Constituţie, referitoare la obligaţia titularului dreptului de proprietate cu privire la respectarea oricãror sarcini ce îi revin potrivit legii sau obiceiului.
Mai mult, s-a arãtat în decizia menţionatã cã, în acord cu principiul constituţional al ocrotirii dreptului de proprietate, <>art. 16 alin. (4) teza a doua din Legea energiei electrice nr. 318/2003 instituie obligaţia plãţii despãgubirilor, în condiţiile legii, pentru orice pagube aduse proprietarilor cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizãri, reparaţii, revizii, avarii.
Cele statuate în jurisprudenţa Curţii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, neintervenind elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a acestor argumente.
Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 44 alin. (5) din Constituţie privind dreptul autoritãţii publice de a folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul, Curtea constatã cã acestea nu au relevanţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu şi Mihai Petrescu în Dosarul nr. 4.902/COM/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
