Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 700 din 17 iunie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 700 din 17 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 29 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Costel Onoriu şi Eugenia Onoriu în Dosarul nr. 44.469/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã soţul pãrţii Aurelia Bulgac, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului pãrţii Aurelia Bulgac, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi depune concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã, faţã de jurisprudenţa constantã în materie a Curţii Constituţionale, nu au intervenit elemente noi, care sã determine modificarea acesteia, astfel cã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 44.469/3/CA/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepţia a fost ridicatã de Costel Onoriu şi Eugenia Onoriu într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile <>art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 încalcã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi dreptul la un proces echitabil. Aceasta, deoarece, pe de o parte, ele "permit unei instanţe judecãtoreşti sã se interfereze nejustificat peste atribuţiile puterii executive (administrative)", în sensul cã instanţa poate sã suspende un act administrativ care se bucurã de prezumţia de legalitate. Cât priveşte încãlcarea dreptului la un proces echitabil, se aratã cã textul legal criticat încalcã dreptul invocat, atât prin forma sa imprecisã şi imprevizibilã de redactare, cât şi prin conţinut, în sensul cã favorizeazã reclamantul, de a cãrui voinţã depinde în mod esenţial durata suspendãrii executãrii actului administrativ. Suspendarea operând pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, se deschide calea unor abuzuri, reclamantul având posibilitatea sã prelungeascã procesul pe fond şi apoi în recurs. Mai mult, în situaţia în care cererea în anulare a actului administrativ este respinsã pe fond, se creeazã o situaţie inechitabilã faţã de pârât şi se încalcã principiul egalitãţii armelor, deoarece hotãrârea de suspendare a executãrii subzistã pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Prin urmare, o hotãrâre judecãtoreascã datã cu privire la cererea de suspendare, care vizeazã doar o "pipãire a fondului", ajunge prin prisma urgenţei sã prevaleze faţã de o hotãrâre judecãtoreascã care priveşte fondul cauzei, vizeazã o judecatã negrevatã de urgenţã şi este susţinutã pe deplin de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opineazã în sensul constituţionalitãţii dispoziţiilor legale examinate, acestea fiind conforme principiului separaţiei puterilor în stat şi dreptului la un proces echitabil.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale. Principiul separaţiei puterilor în stat nu înseamnã lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivã, pentru garantarea respectãrii drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti, precum şi a valorilor constituţionale, presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea. De asemenea, nu se poate reţine încãlcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea Constituţionalã pronunţându-se în acest sens prin <>deciziile nr. 1.129/2007 şi nr. 939/2006.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile formulate în şedinţa de dezbateri, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, dispoziţii modificate prin <>art. I pct. 21 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Art.15 din <>Legea nr. 554/2004 , intitulat "Solicitarea suspendãrii prin acţiunea principalã", prevede la alin. (1) urmãtoarele: "(1) Suspendarea executãrii actului administrativ unilateral poate fi solicitatã de reclamant, pentru motivele prevãzute la art. 14, şi prin cererea adresatã instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odatã cu acţiunea principalã sau printr-o acţiune separatã, pânã la soluţionarea acţiunii în fond."
Autorii excepţiei apreciazã cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, drept invocat, prin coroborare cu art. 20 din Legea fundamentalã, şi din prisma art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta urmeazã a fi respinsã ca neîntemeiatã pentru urmãtoarele considerente:
Dispoziţiile <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au mai fost examinate de Curtea Constituţionalã prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentalã şi din prisma unor critici de neconstituţionalitate asemãnãtoare celor formulate în prezentã cauzã. De exemplu, prin <>Decizia nr. 1.129 din 27 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 13 decembrie 2007, Curtea, respingând excepţia, a reţinut urmãtoarele: "Cererea de suspendare a actului administrativ poate fi introdusã în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, iar instanţa are obligaţia de a soluţiona de urgenţã cererea, cu citarea pãrţilor. Suspendarea actelor administrative reprezintã, aşadar, o situaţie de excepţie, întrucât acestea se bucurã de prezumţia de legalitate. (...) Mai mult, dispoziţiile de lege criticate nu împiedicã, sub nicio formã, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece suspendarea actului administrativ atacat poate fi dispusã de instanţa de judecatã numai pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei."
Aşa fiind, Curtea constatã cã soluţia şi considerentele reţinute prin decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã, deoarece, sub aspectul susţinerilor referitoare la încãlcarea dreptului la un proces echitabil, în cauzã nu au fost relevate elemente noi, care sã conducã la o modificare a jurisprudenţei în materie a Curţii.
În plus, în prezenta cauzã este invocat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, afirmându-se cã atribuţia instanţei de judecatã de a supune controlului sãu un act administrativ, care se bucurã de prezumţia de legalitate, reprezintã o interferare în activitatea puterii executive (administrative).
Curtea nu poate reţine o astfel de criticã de neconstituţionalitate. Contrar susţinerilor autorilor excepţiei, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - presupune existenţa unui control reciproc între puterile statului sub aspectul exercitãrii în conformitate cu legea a atribuţiilor lor specifice, acesta fiind un mecanism specific statului de drept şi democratic pentru evitarea abuzurilor din partea uneia sau alteia dintre puterile statului. Principiul neagã opusul sãu, care este cel al unanimitãţii, caracteristic statului totalitar şi dictatorial. În acelaşi spirit, Constituţia consacrã la art. 52 dreptul persoanei vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri, sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Costel Onoriu şi Eugenia Onoriu în Dosarul nr. 44.469/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016