Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 700 din 11 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 8 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Robert Cãtãlin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecãtoriei Câmpulung.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 4.333/205/2006, Judecãtoria Câmpulung a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Robert Cãtãlin Jianu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate, potrivit cãrora primarul are calitatea procesualã activã de a promova acţiunea în constatarea nulitãţii actelor emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , nu respectã principiul contradictorialitãţii procesului civil, care stabileşte cã pãrţile cu interese contrare se aflã pe poziţii procesuale contradictorii, astfel cã se aduce atingere dreptului constituţional la un proces echitabil. Nu poate fi acceptatã situaţia în care primarul, care, potrivit legii, este reprezentantul Comisiei locale de fond funciar, parte care deţine calitatea procesualã pasivã în litigiul declanşat în temeiul <>art. III din Legea nr. 169/1997 , sã aibã totodatã şi calitatea procesualã activã, deci sã întrunescã ambele calitãţi procesuale, de reclamant, respectiv de pârât.
Judecãtoria Câmpulung apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Astfel, se aratã cã primarul justificã legitimarea calitãţii procesuale active în promovarea acţiunilor în constatarea nulitãţii absolute, întrucât este persoana care justificã cel mai bine interesul rezolvãrii tuturor cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate. Activitatea primarului în acest domeniu începe acolo unde Comisia localã de fond funciar îşi înceteazã atribuţiile, aceasta din urmã fiind chematã în judecatã pentru asigurarea opozabilitãţii hotãrârii pronunţate şi pentru a pune la dispoziţia instanţei actele necesare soluţionãrii cauzei. De altfel, soluţionarea echitabilã a procesului nu ţine de calitatea pãrţilor, ci de modul în care acestea îşi asigurã un probatoriu necesar şi pertinent pentru rezolvarea litigiului.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã invocarea nulitãţii absolute a actelor emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , de cãtre primar, respectiv prefect, în calitate de preşedinţi ai comisiilor comunale, orãşeneşti sau municipale, respectiv judeţene, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, în mãsura în care justificã un interes legitim conform <>art. III din Legea nr. 169/1997 , nu este de naturã a aduce atingere principiului contradictorialitãţii în procesul civil, cu atât mai mult cu cât nulitatea absolutã poate fi invocatã de oricare dintre pãrţi, de procuror, precum şi de instanţã, din oficiu.
Avocatul Poporului apreciazã cã, potrivit normelor supuse controlului de constituţionalitate, soluţionarea cererilor prin care se invocã nulitatea actelor emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 este de competenţa instanţelor de judecatã, care îşi vor desfãşura activitatea în baza principiului contradictorialitãţii şi pe baza unui probatoriu pertinent şi convingãtor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, dispoziţii potrivit cãrora "Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justificã un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun".
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 consacrã sancţiunea nulitãţii absolute aplicabilã actelor emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.
Textul de lege criticat stabileşte categoria persoanelor legitimate a formula acţiunea în constatarea nulitãţii absolute, respectiv acele persoane care justificã un interes legitim, individualizând în mod special instituţiile primarului şi prefectului, precum şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor.
Curtea reţine cã, întrucât sancţiunea aplicabilã actelor civile prevãzute de lege este nulitatea absolutã, potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoanã care justificã un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesualã activã în vederea promovãrii unei acţiuni în justiţie au, pe lângã pãrţile actului juridic, acele persoane care dovedesc existenţa vreunui interes. Or, în cazul primarului sau prefectului, ca reprezentanţi legitimi ai autoritãţilor comunale, orãşeneşti, municipale sau judeţene, precum şi în cazul Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, interesul pe care aceştia au atât dreptul, cât şi obligaţia sã îl respecte şi sã îl valorifice este interesul general al comunitãţii locale. Prin urmare, pe lângã interesul personal, propriu unor persoane fizice sau juridice, îndreptãţite sã solicite anularea unor acte civile emise fãrã respectarea prevederilor legale în vigoare, interesul general al comunitãţii trebuie în egalã mãsurã protejat, astfel încât scopul legii sã fie pe deplin atins. Sub acest aspect, prevederea expresã printre titularii dreptului la acţiune în constatarea nulitãţii a primarului, a prefectului sau a instituţiei competente în materia restituirii propritãţilor deţinute de stat cãtre foştii proprietari constituie tocmai expresia garantãrii liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Robert Cãtãlin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecãtoriei Câmpulung.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 septembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
