Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 7 din 9 ianuarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 1 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Gabor Kozsokar - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alpha Promotion International" - S.R.L. din Bucureşti, prin administrator Cãlin Nicolae, în Dosarul nr. 3.572/3/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3.572/3/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alpha Promotion International" - S.R.L. din Bucureşti, prin administrator Cãlin Nicolae.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã, prin exceptarea de la procedura de verificare prevãzutã de lege a creanţelor constatate prin titluri executorii şi a creanţelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevãzute de legi speciale, prevederile legale criticate creeazã un regim preferenţial autoritãţilor fiscale ale statului, care contravine principiului constituţional consacrat de art. 16 alin. (2), potrivit cãruia "nimeni nu este mai presus de lege". Mai mult, textul de lege criticat împiedicã accesul la justiţie al debitorilor creanţelor bugetare constatate prin titluri executorii şi îngrãdesc dreptul la apãrare al acestora, în cadrul unui proces echitabil.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã, prin adoptarea textului de lege criticat, legiuitorul nu a intenţionat crearea unui avantaj pentru creditorii care au calitatea de instituţii de stat, ci, dimpotrivã, corelarea legislaţiei din materia insolvenţei cu reglementãrile speciale din domeniul fiscal. Astfel, înscrierea directã în tabelul de creanţe de cãtre administratorul judiciar a creanţelor prevãzute de lege nu înseamnã cã statul ar fi mai presus de lege, atâta timp cât "legiuitorul a stabilit cã aspectele care se urmãresc a fi lãmurite prin procedura verificãrii sunt clarificate şi pot fi contestate de persoanele interesate conform prevederilor din legi speciale în materie fiscalã". De asemenea, dispoziţiile criticate nu îngrãdesc nici dreptul pãrţilor de a se adresa instanţei judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale prevãzute de lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat reprezintã o normã de protecţie a statului, deci a interesului general, care nu aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi, accesului la justiţie sau dreptului la apãrare, persoanele interesate având posibilitatea de a contesta titlurile executorii prin care sunt constatate creanţe bugetare, în termenele prevãzute prin legile speciale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Critica de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile <>art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Ulterior sesizãrii Curţii, <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului a fost abrogatã prin <>Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţiile criticate fiind preluate în art. 66 alin. (1) şi (2), astfel:
"(1) Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevãzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevãzute de legi speciale."
Într-o atare situaţie, Curtea Constituţionalã urmeazã a se pronunţa asupra constituţionalitãţii prevederii legale din noua reglementare.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare.
Examinând dispoziţiile <>Legii nr. 85/2006 referitoare la primele mãsuri adoptate în urma deschiderii, prin sentinţã judecãtoreascã, a procedurii insolvenţei, Curtea reţine cã, dupã notificarea formulatã de administratorul judiciar, toţi creditorii ale cãror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererile de admitere a creanţelor în termenul fixat. Cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va pãstra la grefa tribunalului. Potrivit <>art. 67 din Legea nr. 85/2006 , administratorul judiciar va proceda de îndatã la verificarea fiecãrei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amãnunţitã pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactã şi prioritatea fiecãrei creanţe. Ulterior, ca rezultat al verificãrilor fãcute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva averii debitorului.
În acest context, dispoziţiile de lege criticate excepteazã de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creanţele constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creanţelor bugetare, titlul executoriu sã nu fi fost contestat în termenele prevãzute de legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat sã constate existenţa titlurilor executorii şi sã înregistreze aceste creanţe în tabelul preliminar, fãrã a proceda la verificarea lor.
Raţiunea legii o constituie faptul cã, pe de o parte, aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispoziţiile legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creanţelor acolo menţionate, iar pe de altã parte, asupra valabilitãţii titlurilor executorii, singura competentã a se pronunţa este instanţa judecãtoreascã. Astfel, potrivit <>art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , debitorul, creditorii şi orice altã parte interesatã vor putea sã formuleze, în termenul prevãzut de lege, contestaţii cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţã trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe. Mai mult, conform art. 75 alin. (1) din aceeaşi lege, chiar şi dupã expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, dar pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţã în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţã, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare şi pânã atunci necunoscute.
Cu privire la critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 16 alin. (2) din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât regimul juridic diferenţiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticatã nu este arbitrar şi deci discriminatoriu, ci, dimpotrivã, în considerarea raţiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevãzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale cãror creanţe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce priveşte creanţele bugetare, legiuitorul a condiţionat exceptarea lor de la procedura verificãrii de împrejurarea ca titlul executoriu sã nu fi fost contestat, în faţa organelor competente, în termenele prevãzute de legi speciale. Or, aceastã condiţie reprezintã o garanţie suplimentarã pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, aşa cum pretinde autorul excepţiei, un privilegiu acordat autoritãţilor publice.
Referitor la susţinerea potrivit cãreia, dat fiind cã titlul executoriu prin care se constatã creanţa bugetarã nu a fost comunicat debitorului, acesta nu a putut exercita, în termenul legal, contestaţia prevãzutã de legea specialã, Curtea reţine cã insuficienta diligenţã, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului autoritãţilor publice emitente datoritã cãrora persoana interesatã nu a putut intra în posesia titlului executoriu reprezintã situaţii de fapt care nu pot fi imputabile reglementãrii criticate. Sub acest aspect, obligaţia pãrţilor de a a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintã expresia aplicãrii principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sãu în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În sfârşit, referitor la încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1), Curtea reţine cã o atare criticã este lipsitã de temei, în mãsura în care creanţele trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanţe, inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei contestaţii în justiţie, formulate de oricare persoanã interesatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alpha Promotion International" - S.R.L. din Bucureşti, prin administrator Cãlin Nicolae, în Dosarul nr. 3.572/3/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 ianuarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
