Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 69 din 24 februarie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. e) si   art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin   Legea nr. 493/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, devenite dispozitiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv   art. 72 si 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 69 din 24 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. e) si art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, devenite dispozitiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv art. 72 si 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 19 aprilie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Dana Titian - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, devenite dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv <>art. 72 şi 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Niculae Creţu în Dosarul nr. 4.052/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte şi litigii de muncã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, Niculae Creţu, personal, precum şi partea Ministerul Apãrãrii Naţionale, prin consilier juridic Dan Cimpoeru, cu delegaţie la dosar, lipsã fiind partea Ministerul Public - Secţia Parchetelor Militare, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei Niculae Creţu solicitã admiterea excepţiei astfel cum a fost formulatã în faţa instanţei de judecatã, depunând şi concluzii scrise în acest sens. Astfel, aratã cã dispoziţiile <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, sunt neconstituţionale întrucât nu fac referire şi la magistraţii militari, lãsându-se loc la interpretãri arbitrare, ceea ce conduce la inechitãţi care contravin principiului egalitãţii cetãţenilor, prevãzut de art. 16 din Constituţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile criticate din <>Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aratã cã aceasta a fost abrogatã în întregime prin <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dar dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi ale art. 44 din ordonanţã au fost preluate în art. 41 alin. (1) lit. e) şi art. 72 din Codul fiscal. Totodatã, apreciazã cã aceste dispoziţii sunt neconstituţionale deoarece, prin modul lor de redactare, au dus la dubla impozitare a pensiei de serviciu a magistraţilor, ceea ce contravine principiului impozitãrii unice a aceleiaşi surse de venit, precum şi principiului egalitãţii cetãţenilor, prevãzut de art. 16 din Constituţie.
Consilierul juridic Dan Cimpoeru, pentru Ministerul Apãrãrii Naţionale, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, ca fiind inadmisibilã, întrucât se solicitã de cãtre autorul excepţiei interpretarea acestor dispoziţii, ceea ce este inadmisibil, faţã de prevederile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 , apreciazã cã acestea sunt constituţionale, deoarece nu instituie discriminãri între diversele categorii de pensii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, faţã de prevederile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, întrucât Curtea Constituţionalã nu poate interpreta dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 , pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 4.052/AS/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Niculae Creţu într-o cauzã având ca obiect contestaţia la decizia de stabilire a pensiei de serviciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, datoritã omisiunii de a face precizãri corespunzãtoare referitoare la baza de calcul a pensiilor de serviciu pentru magistraţii militari, "lasã loc la interpretãri arbitrare, care au condus la inechitãţi ce contravin principiului egalitãţii în drepturi a tuturor cetãţenilor, înscris în art. 16 din Constituţia ţãrii". Din aceastã cauzã, la calcularea drepturilor de pensie de serviciu ale magistraţilor militari, pe lângã venitul net al celorlalţi magistraţi, nu se au în vedere şi veniturile pe care le-au realizat în calitate de militar activ, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului militar. Autorul excepţiei mai susţine cã principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor este încãlcat şi prin dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 referitoare la impozitarea pensiilor. Conform regulilor generale, pensia de asigurãri sociale, ca şi pensia militarã de stat, se stabileşte în raport cu venitul brut al fostului angajat, situaţie în care este justificatã impozitarea venitului din pensie. În schimb, potrivit dispoziţiilor <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, pensia de serviciu a magistraţilor se stabileşte în raport cu venitul net, iar impozitarea pensiei astfel acordate reprezintã o dublã impunere a venitului obţinut din aceeaşi sursã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte şi litigii de muncã, în ceea ce priveşte <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, apreciazã cã "nu poate fi invocatã neconstituţionalitatea unui text de lege decât pentru normele pe care le conţine, nu şi pentru acelea pe care nu le conţine", imprecizia formulãrii textului ţine de tehnica legislativã, iar nu de constituţionalitatea sa. Motivele invocate privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 "vizeazã mai degrabã aspecte ce ţin de aplicare, nu şi de constituţionalitate".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, "nu încalcã dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât se aplicã tuturor magistraţilor care îndeplinesc condiţiile legii, fãrã a crea privilegii sau discriminãri". Nici dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 nu sunt contrare principiului constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, deoarece aceste dispoziţii se aplicã tuturor pensionarilor ale cãror pensii depãşesc cuantumul de 5 milioane lei şi "nu se poate susţine cã încalcã principiul constituţional al impozitãrii unice, deoarece Constituţia nu statueazã un astfel de principiu".
Avocatul Poporului apreciazã, în punctul sãu de vedere, cã, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, prevederile art. 16 din Constituţie nu au relevanţã. Aratã, în acest sens, cã "Susţinerile autorului excepţiei, potrivit cãrora interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la calcularea pensiei de serviciu în cazul magistraţilor militari prejudiciazã, prin diminuarea cuantumului pensiei, pe toţi magistraţii militari pensionaţi, nu reprezintã critici de neconstituţionalitate". Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului sãu contrar Constituţiei. Critica dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 este nefondatã, deoarece "tuturor categoriilor de pensionari li se impoziteazã partea din pensie care depãşeşte suma de 5.700.000 lei". Cu excepţia modului de stabilire şi calculare a pensiei, beneficiarii pensiei de serviciu pentru magistraţi se aflã în situaţie identicã cu celelalte categorii de pensionari, iar tratamentul juridic identic este conform prevederilor art. 16 din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80 % din venitul net realizat din salariul de bazã, sporul pentru vechime în muncã şi sporul de stabilitate în magistraturã, avute la data pensionãrii."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii cu urmãtorul conţinut:
- Art. 4 alin. (1) lit. e): "Categoriile de pensii care se supun impozitului pe venit sunt: [...] e) venituri din pensii, pentru suma ce depãşeşte 5.700.000 lei pe lunã;";
- Art. 44: "(1) Este impozabilã totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de cãtre contribuabili, plãtite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socialã, cât şi cele primite cu titlu de pensie finanţatã de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte suma de 5.700.000 lei pe lunã.
(2) Venitul net din pensie reprezintã diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate.
(3) Venitul brut din pensie reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat şi, dupã caz, pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordatã pentru asigurãri sociale de sãnãtate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determinã prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.700.000 lei."
Ulterior sesizãrii, prin <>Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, <>Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost abrogatã în întregime, dar soluţia legislativã prevãzutã de dispoziţiile criticate din actul normativ abrogat a fost preluatã, în esenţã, în actul normativ abrogator - <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în conţinutul prevederilor art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv ale art. 72 şi 73. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, dacã prevederile unui act normativ au fost abrogate, însã soluţia legislativã prevãzutã de acestea a fost preluatã în conţinutul altui act normativ, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor corespunzãtoare din noua reglementare. Astfel, în cazul de faţã, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv <>art. 72 şi 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 41 alin. (1) lit. e): "Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmãtoarele: [...] e) venituri din pensii, definite conform art. 72;";
- Art. 72: "Veniturile din pensii reprezintã sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii, fãcute cãtre un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul de stat.";
- Art. 73: "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scãderea unei sume neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost revizuitã şi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, însã prevederile art. 16 alin. (1) au rãmas neschimbate, având urmãtorul conţinut:
"Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, autorul excepţiei susţine cã acestea sunt neconstituţionale, pentru omisiunea de a fi fãcut precizãri în legãturã cu totalitatea veniturilor realizate de magistraţii militari, venituri în baza cãrora urmeazã a se calcula pensia de serviciu a acestora, iar urmarea acestei omisiuni este interpretarea arbitrarã a textului de lege în defavoarea magistraţilor militari pensionaţi.
Curtea constatã cã prin excepţia de neconstituţionalitate ridicatã nu se urmãreşte declararea neconstituţionalitãţii unei prevederi legale, ci completarea sau interpretarea acesteia în alt sens decât cea fãcutã de cãtre organele care au stabilit cuantumul pensiei autorului excepţiei, iar, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, "În exercitarea controlului, Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De asemenea, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului sãu contrar Constituţiei."
Astfel, pe de o parte, completarea dispoziţiilor legale ţine de competenţa exclusivã a legiuitorului, iar, pe de altã parte, interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fazã indispensabilã procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecãtoreşti. În cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, instanţa judecãtoreascã urmeazã sã stabileascã ce anume venituri sunt incluse în noţiunea "salariul de bazã", aceasta fiind singura competentã sã interpreteze dispoziţiile <>art. 103 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, precum şi dispoziţiile corespunzãtoare din legislaţia privind salarizarea militarilor, în general, şi a magistraţilor militari, în special.
Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
II. Cu privire la dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, devenite dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv <>art. 72 şi 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reţine cã obiectul litigiului dedus instanţei de judecatã care a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate este soluţionarea cererii prin care autorul excepţiei contestã, în principal, modul de calcul al pensiei de serviciu care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare, prin neincluderea în cuantumul pensiei sale de serviciu a drepturilor ce i s-ar fi cuvenit ca pensionar militar (prin decizia de pensionare reţinându-i-se doar baza de calcul cuvenitã ca pensionar magistrat).
Astfel, având în vedere cã soluţionarea cauzei deduse instanţei de judecatã nu depinde de dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, devenite dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv <>art. 72 şi 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, şi cã, potrivit <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea se pronunţã numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate "de care depinde soluţionarea cauzei", excepţia urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, prin <>Decizia nr. 39 din 7 februarie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2002, respingând toate criticile de neconstituţionalitate, inclusiv cea privind dubla impozitare a veniturilor realizate dintr-o sursã unicã. Astfel, Curtea a reţinut cã "reglementarea modului de calcul al pensiei, determinarea categoriilor de venituri supuse impozitãrii şi a condiţiilor de impozitare intrã în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Pe de altã parte, reglementarea diferitã a modului de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraţilor este justificatã obiectiv şi raţional, ţinându-se seama cã aceste pensii de serviciu reprezintã o categorie specialã de pensii, care se deosebeşte esenţial, inclusiv prin modul de calcul şi prin cuantum, de pensia reglementatã prin <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. e) şi <>art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, devenite dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. e), respectiv <>art. 72 şi 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Niculae Creţu în Dosarul nr. 4.052/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

----------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016