Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasile Constantin în Dosarul nr. 1.636/216/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 247/R din 13 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.636/216/2008, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã de Vasile Constantin cu ocazia soluţionãrii recursului într-o cauzã penalã privind trimiterea în judecatã pentru sãvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevãzutã şi pedepsitã de art. 321 alin. 1 din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul penal încalcã egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, libertatea individualã şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât incrimineazã fapta de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburare a ordinii şi liniştii publice, pentru care pedeapsa aplicabilã este închisoarea, fãrã a face vreo diferenţiere sub aspectul gradului de pericol social, în condiţiile în care Legea nr. 61/1991 [pentru sancţionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieţuire socialã, a ordinii şi liniştii publice] prevede cã fapte identice constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda.
Curtea de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, deoarece autorul excepţiei vizeazã, în realitate, modificarea textului de lege criticat.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul penal, modificate prin Legea nr. 169/2002 privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedurã penalã şi a unor legi speciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002, având urmãtorul cuprins: "Fapta persoanei care, în public, sãvârşeşte acte sau gesturi, profereazã cuvinte ori expresii, sau se dedã la orice alte manifestãri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulburã, în alt mod, liniştea şi ordinea publicã, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 23 alin. (1) referitoare la libertatea individualã şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 321 alin. 1 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 16 şi art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 541 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2009, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând cã reglementarea cuprinsã în art. 321 alin. 1 din Codul penal este în spiritul legilor ţãrii şi al normelor de convieţuire socialã şi, din perspectiva unui viciu de constituţionalitate, este lipsit de relevanţã faptul cã legiuitorul face sau nu o distincţie clarã între dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul penal şi cele ale art. 2 din Legea nr. 61/1991 [devenit art. 3 dupã republicarea Legii nr. 61/1991 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011].
Sub acest aspect, Curtea a constatat cã diferenţierea dintre cele douã forme ale ilicitului, determinatã de intensitatea şi gravitatea atingerii aduse valorii sociale ocrotite, este atributul exclusiv al legiuitorului.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin decizia mai sus menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele arãtate mai sus, Curtea nu poate reţine nici încãlcarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Vasile Constantin în Dosarul nr. 1.636/216/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
