Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 682 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9, art. 385^11 alin. 4 si art. 385^13 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art. 215 alin. 2 si 3 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 24 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodia Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9, art. 385^11 alin. 4 şi ale art. 385^13 din Codul de procedurã penalã, precum şi a prevederilor art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Cuciureanu în Dosarul nr. 945/117/2006 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 945/117/2006, Curtea de Apel Craiova - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 385^9, art. 385^11 alin. 4 şi art. 385^13 din Codul de procedurã penalã, precum şi a prevederilor art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Cuciureanu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unui recurs în materie penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, ale art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei, precum şi ale art. 6 paragraful 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil. Astfel, art. 385^9 din Codul de procedurã penalã este neconstituţional, deoarece prin limitãrile stricte introduse este încãlcat liberul acces la justiţie, fiind posibil ca o parte din greşelile instanţei de apel sã nu se regãseascã printre cazurile expres prevãzute de text.
Art. 385^11 alin. 4 şi art. 385^13 din Codul de procedurã penalã contravin principiului egalitãţii în drepturi şi înfãptuirii justiţiei, deoarece conferã procurorului drepturi excesive la judecarea recursului, asigurându-i un rol decisiv.
Art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal contravine, în opinia autorului excepţiei, dreptului la apãrare şi la un proces echitabil, deoarece alineatele criticate nu fac trimitere expresã la alineatul 1 al aceluiaşi articol, situaţie din care s-ar putea desprinde concluzia nelegalã cã pentru existenţa infracţiunii de înşelãciune în variantele prevãzute de alin. 2 şi 3 nu ar mai fi necesarã îndeplinirea condiţiilor premisã.
Curtea de Apel Craiova - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, ele aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de ipoteza acestora, fãrã a institui privilegii ori discriminãri pe considerente arbitrare.
De asemenea, prevederile legale contestate asigurã judecarea cauzei în mod echitabil de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, iar pãrţile se pot prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã procesul echitabil. În plus, art. 129 din Constituţie atribuie legiuitorului dreptul de a stabili cazurile exercitãrii cãilor de atac, fãrã a contraveni prin modalitatea adoptatã regulilor constituţionale referitoare la înfãptuirea justiţiei.
În sfârşit, dispoziţiile legale privind motivele de casare a hotãrârii penale, prezenţa pãrţilor şi a procurorului, dezbaterea recursului şi cele privind agravantele infracţiunii de înşelãciune nu încalcã dreptul la apãrare al inculpatului. Acesta este totdeauna ascultat în prima instanţã şi în instanţa de apel, iar în recurs are cel din urmã cuvânt.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^9 cu denumirea marginalã Cazurile în care se poate face recurs, art. 385^11 alin. 4 cu denumirea marginalã. Prezenţa pãrţilor şi a procurorului la judecarea recursului, art. 385^13 referitoare la Dezbaterea recursului, toate din Codul de procedurã penalã, precum şi dispoziţiile art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal cu denumirea marginalã Înşelãciunea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 385^9 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la acelaşi prevederi invocate şi în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 296 din 7 noiembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 6 decembrie 2002, Curtea Constituţionalã a respins ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 din Codul de procedurã penalã, deoarece erau criticate pentru cã nu prevãd un motiv de recurs, deci pentru o omisiune. Or, asupra unor excepţii de neconstituţionalitate ce vizau omisiuni de reglementare Curtea s-a mai pronunţat, statuând în mod constant cã jurisdicţia constituţionalã nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite şi, de aceea, critica de neconstituţionalitate prin omisiune este inadmisibilã.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal cu dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil, Curtea constatã cã aceasta este contrasã, pe de o parte, din argumente referitoare la inexistenţa unei reglementãri exprese de trimitere la alin. 1 al aceluiaşi articol şi, pe de altã parte, din raţiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, deoarece ar fi posibilã existenţa infracţiunilor prevãzute de alin. 2 sau 3, fãrã îndeplinirea condiţiilor premisã din alin. 1, în special a celor ce vizeazã inducerea sau menţinerea în eroare cu scopul de a obţine un folos material injust. Or, aspectele legate de teoria dreptului substanţial referitoare la interpretarea şi aplicarea legii excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la obligativitatea participãrii procurorului la judecarea recursului în toate cazurile şi la dezbaterea recursului, Curtea constatã cã acestea nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, deoarece se aplicã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice contestate. Faptul cã legiuitorul, în acord cu exigenţele art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, a înţeles sã confere participãrii procurorului la judecarea recursului caracter obligatoriu nu este de naturã a afecta actul de înfãptuire a justiţiei, care este realizat nu de reprezentantul Ministerului Public, ci de instanţele judecãtoreşti. Aceastã exigenţã îşi are raţiunea în necesitatea rolului conferit de Constituţie Ministerului Public, care, potrivit art. 131 din Legea fundamentalã, în activitatea judiciarã reprezintã interesele generale ale societãţii, apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. De altfel, reglementarea criticatã nu este de naturã a suprima dreptul pãrţilor de a participa la judecarea recursului, deoarece acestea sunt citate şi nimic nu le împiedicã sã participe alãturi de procuror la dezbaterea recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 din Codul de procedurã penalã şi al art. 215 alin. 2 şi 3 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Cuciureanu în Dosarul nr. 945/117/2006 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penalã.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^11 alin. 4 şi art. 385^13 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
