Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 681 din 31 mai 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 si art. 215^1 alin. 2 din Codul penal    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 681 din 31 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 si art. 215^1 alin. 2 din Codul penal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 16 septembrie 2011
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Seica în Dosarul nr. 3.110/271/2008 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.987D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.319D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Adrian-Nicolae Mãrcuş în Dosarul nr. 7.836/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia penalã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.987D/2010 şi nr. 3.319D/2010 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.319D/2010 la Dosarul nr. 2.987D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 14 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.110/271/2008, Judecãtoria Oradea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal.
    Excepţia a fost ridicatã de Constantin Seica cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale privind sãvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscalã şi delapidare prevãzute şi pedepsite de art. 9 din Legea nr. 241/2005 şi art. 215^1 din Codul penal.
    Prin Încheierea din 8 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.836/182/2009, Judecãtoria Baia Mare - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal.
    Excepţia a fost ridicatã de Adrian-Nicolae Mãrcuş cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale privind sãvârşirea, printre altele, a infracţiunii de delapidare prevãzute şi pedepsite de art. 215^1 din Codul penal.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal încalcã dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovãţie şi principiul legalitãţii pedepsei, deoarece condiţioneazã încadrarea juridicã a faptei sãvârşite de cuantumul unui prejudiciu care nu poate fi stabilit decât prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã. Mai aratã cã, în condiţiile devalorizãrii monedei naţionale, pragul de 200.000 lei, stabilit pentru determinarea consecinţelor deosebit de grave ale unor infracţiuni de rezultat, nu mai este de actualitate.
    Judecãtoria Oradea - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
    Judecãtoria Baia Mare - Secţia penalã considerã ca fiind neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, întrucât prevederile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, având urmãtorul cuprins:
    - Art.146, modificat prin Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006: "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubã materialã mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravã a activitãţii, cauzatã unei autoritãţi publice sau oricãreia dintre unitãţile la care se referã art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";
    - Art. 215^1 alin. 2: "În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) şi (12) privind prezumţia de nevinovãţie şi principiul legalitãţii pedepsei şi ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la reglementarea prin lege organicã a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executãrii acestora, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la prioritatea tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 146 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 de 28 februarie 2006, Curtea a statuat cã reglementarea cuprinsã în art. 146 din Codul penal este necesarã cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevãzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhãria, înşelãciunea, delapidarea sau distrugerea calificatã. Susţinerile autorului excepţiei cu privire la reaprecierea criteriului valoric care determinã înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave", deşi pot fi reale în condiţii de devalorizare a monedei naţionale, nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptãrii ei la realitãţile sociale, este o prerogativã exclusivã a autoritãţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii". Curtea Constituţionalã, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verificã, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De aceea, Curtea Constituţionalã nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevãzute la art. 146 din Codul penal.
    Cu acelaşi prilej, Curtea a constatat cã este neîntemeiatã susţinerea autorului excepţiei referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legãturã cu procedura de desfãşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adicã în domeniul dreptului substanţial, reţinând cã nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici din cel al art. 6 al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale sau al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia cã aplicarea cerinţei procesului echitabil ar trebui sã excedeze necesitãţii asigurãrii garanţiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanţial.
    Totodatã, având în vedere inexistenţa, în speţã, a unei hotãrâri judecãtoreşti definitive, Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la încãlcarea art. 23 alin. (11) din Constituţie privind prezumţia de nevinovãţie, care prevede cã, "Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã".
    În acelaşi sens este şi Decizia nr. 534 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Constantin Seica în Dosarul nr. 3.110/271/2008 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã şi de Adrian-Nicolae Mãrcuş în Dosarul nr. 7.836/182/2009 al Judecãtoriei Baia Mare - Secţia penalã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Oana Cristina Puicã

                                   ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016