Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 681 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 30 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, excepţie ridicatã de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor Bucureşti în Dosarul nr. 4.132/299/2006 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde Ioan Traian Berbecaru, împuternicit de cãtre autoarea excepţiei sã depunã la dosarul cauzei note scrise în susţinerea admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte partea Casa de Ajutor Reciproc Speranţa Bucureşti, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 4.132/299/2006, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã. Excepţia a fost ridicatã de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat, în temeiul cãruia introducerea unei cereri de chemare în judecatã nu întrerupe cursul prescripţiei, dacã cererea a fost respinsã de instanţã, contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiţie şi în art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apãrare.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile <>art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, potrivit cãrora: "Prescripţia nu este întreruptã, dacã s-a pronunţat încetarea procesului, dacã cererea de chemare în judecatã sau executare a fost respinsã, anulatã sau dacã s-a perimat, ori dacã cel care a fãcut-o a renunţat la ea."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi în art. 24 privind dreptul la apãrare.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta nu este întemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
Condiţionarea întreruperii cursului prescripţiei dreptului material la acţiune al titularului dreptului subiectiv prescriptibil de admiterea cererii de chemare în judecatã, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã sau irevocabilã, este justificatã de finalitatea acestui demers, şi anume de recunoaşterea pretenţiei deduse judecãţii, prin pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti de admitere a cererii.
Este lipsitã de temei susţinerea potrivit cãreia condiţionarea întreruperii cursului prescripţiei dreptului de a obţine valorificarea unui drept subiectiv pe cale silitã de pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive sau irevocabile de admitere a acţiunii este echivalentã cu lipsirea titularului dreptului subiectiv prescriptibil de accesul la justiţie şi de dreptul la apãrare, atâta vreme cât instanţa de judecatã a examinat pretenţia dedusã judecãţii, pronunţând o soluţie de respingere.
Mai mult, Curtea reţine cã soluţia exceptãrii de la efectul întreruptiv al prescripţiei a cazului în care cererea de chemare în judecatã a fost respinsã, anulatã, s-a perimat ori a intervenit renunţarea la acţiune este fireascã, dat fiind faptul cã, în aceastã situaţie, se prezumã în continuare cã starea de fapt este conformã cu starea de drept atâta vreme cât cel în folosul cãruia curge prescripţia nu recunoaşte dreptul subiectiv prescriptibil.
De altfel, Curtea Constituţionalã a statuat, în jurisprudenţa sa, de exemplu în <>Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, cã instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care aceasta îşi produce efectele nu pot fi considerate ca îngrãdiri ale accesului liber la justiţie, dimpotrivã, prin stabilirea lor se asigurã un climat de ordine, indispensabil exercitãrii în condiţii optime a unui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilitãţii şi securitãţii raporturilor juridice civile.
Cele statuate în decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, excepţie ridicatã de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor Bucureşti în Dosarul nr. 4.132/299/2006 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
