Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 68 din 3 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 17 februarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Milenium 2000" - S.R.L. Botoşani în Dosarul nr. 4.326/2004 al Judecãtoriei Botoşani.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de contencios constituţional, ocazie cu care, prin <>Decizia nr. 226 din 3 iunie 2003 , Curtea a constatat cã acestea sunt conforme cu Legea fundamentalã. Pânã în prezent nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 4.326/2004, Judecãtoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Milenium 2000" - S.R.L. Botoşani în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul legal criticat, care permite procurorului sã punã concluzii în orice proces civil dacã apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, este neconstituţional, deoarece prin aceastã conduitã se substituie calitãţii de parte în proces, deşi el nu poate avea o asemenea calitate decât atunci când legea prevede cã este titularul acţiunii. Ca atare, participarea procurorului la dezbateri lezeazã egalitatea pãrţilor în faţa justiţiei.
De altfel, nu este normal ca un subiect de drept participant la circuitul civil sã fie considerat o persoanã lipsitã de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsã, cãreia trebuie sã i se substituie, în scopul apãrãrii intereselor sale civile, organele judiciare penale.
Judecãtoria Botoşani opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã sunt în concordanţã cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora, "În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor".
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece soluţia participãrii procurorului la judecatã pentru anumite materii este fireascã şi în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, care prevede în mod expres cã reglementarea procedurii de judecatã se face prin lege, dând astfel libertate legiuitorului sã statueze în aceste domenii.
Libertatea procurorului de a pune concluzii în orice proces civil, în orice fazã a acestuia, în funcţie de aprecierea sa, constituie însã o expresie a aplicãrii dispoziţiei de principiu a art. 131 alin. (1) din Constituţie.
De subliniat este faptul cã dreptul procurorului de a participa la judecata cauzelor civile, în cazurile în care apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, precum şi atunci când legea prevede expres acest lucru, incluzând dreptul de a pune concluzii în orice proces civil, în orice fazã a acestuia - conform art. 45 alin. 3 şi 4 din Codul de procedurã civilã -, nu trebuie confundat cu dreptul procurorului de a porni procesul civil în cazurile în care este necesar pentru apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispãruţilor, precum şi în alte cazuri prevãzute de lege.
Referitor la invocarea neconstituţionalitãţii textului criticat în raport cu art. 16 din Constituţie, Guvernul aratã cã art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã nu creeazã discriminãri între cetãţeni pe criterii de rasã, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã, criterii ale egalitãţii în drepturi prevãzute atât în art. 4 alin. (2) din Constituţie, cât şi în art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De altfel, Curtea Constituţionalã a stabilit în jurisprudenţa sa cã principiul egalitãţii nu poate conduce la uniformitate, la negarea dreptului la diferenţã de tratament juridic în cazul unor situaţii diferite.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate nu contravin sub nici un aspect dispoziţiilor art. 131 alin. (1) din Legea fundamentalã. Astfel, faptul cã, potrivit art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în cazul în care considerã necesar acest lucru pentru apãrarea ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, este justificat de dimensiunea de interes public.
În plus, prezenţa procurorului în procesul civil, în calitate de reprezentant al intereselor generale ale societãţii, constituie unul dintre modurile în care se concretizeazã caracterul de stat social al României, în care drepturile şi libertãţile cetãţenilor reprezintã valori supreme şi sunt garantate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut: "Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare fazã a acestuia, dacã apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind exercitarea neîngrãditã a accesului la justiţie, precum şi ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile ce guverneazã activitatea Ministerului Public.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã participarea procurorului la judecarea cauzelor civile, se întemeiazã pe dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora, "în activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor".
Procesul civil este, prin natura sa, un proces în care se confruntã interese private.
Dar raporturile juridice conflictuale ce fac obiectul procesului civil depãşesc, în unele cazuri, interesul pãrţilor şi intrã în sfera interesului public. Pe de altã parte, este de reţinut cã, în toate cazurile, conflictul juridic este generat de o încãlcare realã sau presupusã a unei norme de drept şi cã judecãtorul este chemat sã rezolve cauza în conformitate cu legea care guverneazã drepturile subiective disputate de pãrţi. Or, legea însãşi, norma obiectivã pe care se întemeiazã drepturile subiective ale pãrţilor, este un element de interes general, fiind izvorâtã - în procedurile stabilite prin Constituţie - din voinţa societãţii constituite în stat.
Procurorul fiind, prin natura sa, un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societãţii în activitatea judiciarã, prezenţa lui în procesul civil este cât se poate de fireascã.
Susţinerea autorului excepţiei în sensul cã, întrucât procurorului i se atribuie calitatea de parte în procesul civil, dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu poate fi primitã, în primul rând pentru faptul cã procurorul nu este parte în procesul civil decât în sens procesual, iar nu şi în sens material, iar în îndeplinirea acestei atribuţii - ca de altfel în îndeplinirea tuturor atribuţiilor sale - el are obligaţia, înscrisã în art. 132 alin. (1) din Constituţie, de a fi imparţial.
În toate cazurile de participare a procurorului în procesul civil, calitatea de parte în acest sens material aparţine titularului dreptului subiectiv ce formeazã obiectul litigiului, care este liber sã dispunã de acest drept şi sã-şi exercite fãrã nici o constrângere toate drepturile procesuale. Procurorul este, fãrã îndoialã, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" în procesul civil. Atunci când statul are interese procesuale, acestea sunt reprezentate prin autoritãţile care administreazã aceste interese - Ministerul Finanţelor Publice, instituţiile administraţiei publice cu personalitate juridicã, societãţile comerciale cu capital de stat ş.a. Ca şi în procesul penal, procurorul este, în procesul civil, un exponent al intereselor generale ale societãţii, consacrate prin Constituţie şi prin legi.
Procurorul apãrã ordinea normativã, iar în felul acesta nu dezechilibreazã procesul în favoarea unuia sau altuia dintre titularii drepturilor supuse judecãţii, aşa cum fãrã temei se susţine în motivarea excepţiei.
Ca şi judecãtorul, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El acţioneazã întotdeauna din oficiu şi atunci când declanşeazã procesul, şi atunci când intervine în proces, şi în cererile pe care le adreseazã. Scopul acţiunii sale nu este acela de a obţine pentru una dintre pãrţi satisfacerea unei pretenţii, ci de a veghea ca admiterea sau respingerea cererilor pãrţilor sã se facã în conformitate cu legea. Procurorul nu este parte, în sensul afirmat în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, el este un organ al legii. În felul acesta, principiul oficialitãţii în temeiul cãruia acţioneazã procurorul nu anihileazã şi nici mãcar nu micşoreazã efectele principiului disponibilitãţii care guverneazã acţiunea şi comportamentul pãrţilor în procesul civil.
Independent de acţiunea Ministerului Public, pãrţile au în continuare libertatea sã dispunã de drepturile lor subiective, materiale sau procesuale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Milenium 2000" - S.R.L. Botoşani în Dosarul nr. 4.326/2004 al Judecãtoriei Botoşani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 februarie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
