Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE Nr. 68*) din 28 iunie 1995  privind exceptia de neconstitutionalitate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE Nr. 68*) din 28 iunie 1995 privind exceptia de neconstitutionalitate

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 8 din 17 ianuarie 1996
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 122 din 28 noiembrie 1995.

Mihai Constantinescu - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Antonie Iorgovan - judecãtor
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 mai 1995 a Curţii de Apel Bacau - Secţia civilã, pronunţatã în Dosarul nr. 529/1995, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, ridicatã de piritii recurenti Neagu Alexandrina şi Sarghiuta Dumitru.
În motivarea exceptiei se susţine, în esenta, ca în actuala redactare dispoziţiile art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993 contravin prevederilor art. 20 şi ale art. 21 din Constituţie. În acest sens se arata ca, potrivit art. 21 din Constituţie, nici o lege nu poate îngrãdi accesul liber la justiţie, asa încît accesul la calea de atac a recursului impotriva hotãrîrilor definitive nu poate fi limitat la hotãrîrile pronunţate doar cu un an înainte de reforma justiţiei.
Curtea de Apel Bacau - Secţia civilã, exprimindu-şi opinia, apreciazã ca dispoziţiile art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993 sînt constituţionale, neputind fi interpretate ca o limitare a dreptului persoanelor de a se adresa justiţiei.

CURTEA,
analizînd actele dosarului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor şi prevederile art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, raportate la dispoziţiile art. 20 şi ale art. 21 din Constituţie, retine urmãtoarele:
Curtea este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate care a fost invocatã, cu respectarea prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Potrivit art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 65/1993, ce face obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, hotãrîrile rãmase definitive în perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993, precum şi în perioada de la 1 iulie 1993 pînã la 26 iulie 1993, pot fi atacate cu recurs în termen de 60 de zile.
Deşi excepţia este intemeiata pe susţinerea ca art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993 ar fi în contradictie cu prevederile constituţionale ale art. 20 - prioritatea fata de legile interne a tratatelor internaţionale privind drepturile omului - şi ale art. 21 - accesul liber la justiţie -, din motivarea exceptiei rezulta ca, în realitate, dispoziţiile legale atacate se considera ca sînt neconstituţionale, întrucît au caracter retroactiv.
Cu privire la constituţionalitatea art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 65/1993, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 131 din 23 noiembrie 1994, definitiva prin nerecurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 februarie 1995. Prin aceasta decizie s-a constatat ca prevederile legale sus-menţionate sînt neconstituţionale, în mãsura în care se aplica hotãrîrilor definitive pronunţate anterior datei de 26 iulie 1992. În considerentele deciziei s-a reţinut, în esenta, ca la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 59/1993 - 26 iulie 1993 - existau doua categorii de hotãrîri definitive ale instanţelor judecãtoreşti: anterioare datei de 26 iulie 1992, care nu mai puteau fi atacate nici pe calea recursului extraordinar, şi posterioare acestei date şi pînã la intrarea în vigoare a Legii nr. 59/1993, impotriva cãrora se putea exercita recursul extraordinar. Dispoziţiile art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, raportate la prima categorie de hotãrîri menţionate, au un vadit caracter retroactiv, deoarece hotãrîri care nu mai puteau fi desfiinţate pe calea recursului extraordinar, existent la data pronunţãrii acestora, erau supuse unei cai noi de atac, inexistenta la data pronunţãrii lor. Cît priveşte cea de-a doua categorie - hotãrîri definitive pronunţate ulterior datei de 26 iulie 1992, care puteau fi atacate cu recurs extraordinar - dispoziţiile art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993 creeazã un regim mai favorabil prin exercitarea recursului direct de cãtre pãrţile interesate. Caracterul retroactiv ar fi rezultat din privarea pãrţilor de posibilitãţile oferite de recursul extraordinar. Dar înlãturarea recursului extraordinar ce se putea exercita la data pronunţãrii hotãrîrii, care constituie un aspect al retroactivitatii, este anihilata în cazul acestor hotãrîri prin posibilitatea exercitãrii recursului direct de cãtre pãrţi.
Deoarece de la data pronunţãrii deciziei pînã în prezent nu au intervenit elemente noi care sa justifice o alta soluţie, aceasta decizie se impune, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, şi în ce priveşte excepţia de fata.
Ţinînd seama şi de prevederile art. 128 din Constituţie, potrivit cãrora calea de atac se exercita în condiţiile legii, rezulta ca limitarea la un an a posibilitatii exercitãrii recursului, potrivit art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, nu poate fi consideratã ca o ingradire a accesului la justiţie, care, asa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, presupune, în ce priveşte cãile de atac, dreptul neingradit al pãrţilor de a le utiliza în condiţiile instituite de legiuitor.
Pentru acest motiv, nici critica legatã de art. 20 din Constituţie nu poate fi reţinutã.
În consecinta, rezulta ca excepţia urmeazã a fi respinsã, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ca vadit nefondata.

Fata de cele arãtate, potrivit art. 144 lit. c) şi art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 24 alin. (2) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a art. V alin. 6 din Legea nr. 59/1993, ridicatã de piritii recurenti Neagu Alexandrina şi Sarghiuta Dumitru în Dosarul nr. 529/1995 al Curţii de Apel Bacau - Secţia civilã.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa din 28 iunie 1995.

PREŞEDINTE,
dr. Mihai Constantinescu

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

-------------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016