Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 670 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. (1) lit. a) si b) si art. 110 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 24 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi <>art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, excepţie ridicatã de Ioan Titu Mune în Dosarul nr. 877/187/2007 al Judecãtoriei Beiuş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 877/187/2007, Judecãtoria Beiuş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1 şi <>art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, excepţie ridicatã de Ioan Titu Mune în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (12) referitoare la stabilirea pedepsei numai în condiţiile şi în temeiul legii, ale art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. h) referitoare la adoptarea de cãtre Parlament prin legi organice a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executãrii acestora şi ale art. 115 referitoare la Delegarea legislativã, deoarece existenţa infracţiunilor împotriva fondului forestier este condiţionatã de cuantumul pagubei produse, cuantum care este stabilit prin trimiterea la un criteriu matematic ce nu are corespondent concret în norma de incriminare. În aceste condiţii se afecteazã art. 23 alin. (12) din Legea fundamentalã, potrivit cãruia nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã decât în condiţiile şi în temeiul legii.
De asemenea, instituirea valorii metrului cub de masã lemnoasã pe picior, în funcţie de care faptele constituie infracţiuni, printr-un ordin al ministrului de resort, contravine art. 73 alin. (3) lit. h) şi art. 115 din Constituţie, deoarece doar Parlamentul are competenţa de a legifera în materia normelor de incriminare şi doar prin lege organicã, cu atât mai mult cu cât acest domeniu este exceptat de la delegarea legislativã.
Judecãtoria Beiuş opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã în ceea ce priveşte art. 97 alin. (1) din Codul silvic, deoarece nu are legãturã cu cauza dedusã judecãţii, inculpatul nefiind trimis în judecatã pentru aceastã infracţiune. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 98 din Legea nr. 26/1996 , instanţa opineazã cã legiuitorul are libertatea sã facã încadrãri juridice diferite cu majorãri de pedepse în funcţie de valoarea prejudiciului tocmai pentru a proteja mai eficient fondul forestier şi totodatã criteriile nu sunt arbitrare, existând o valoare fixã care este o valoare medie a metrului cub de masã lemnoasã pe picior şi un element variabil, care este coeficientul de înmulţire. De altfel, şi în Codul penal existã infracţiuni la care încadrarea juridicã este diferitã tot în raport cu valoarea prejudiciului (furtul, înşelãciunea, delapidarea, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu) şi la care calificarea se face dupã sintagma "consecinţe deosebit de grave". Pe de altã parte, norma prevãzutã de <>art. 98 alin. (1) din Legea nr. 26/1996 este cuprinsã într-o lege adoptatã de Parlamentul României cu respectarea dispoziţiilor din regulamentele celor douã Camere. Pedeapsa prevãzutã este stabilitã în condiţiile şi în temeiul legii, ordinele emise de cãtre ministerul de resort nefãcând altceva decât sã indice valoarea medie la zi a unui metru cub de masã lemnoasã pe picior.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece pedeapsa este stabilitã pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlãturarea oricãrei aprecieri subiective şi discreţionare, care ar avea semnificaţia încãlcãrii principiului legalitãţii şi supremaţiei legii.
Astfel, dispoziţiile criticate prevãd elementele constitutive ale infracţiunilor pe care le reglementeazã, modul de calcul al pedepsei, precum şi precizãri terminologice cu privire la modul de stabilire a pedepsei, fiind în deplinã concordanţã cu prevederile art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. h) din Constituţie. Faptul cã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior este stabilit de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã nu încalcã prevederile constituţionale invocate, deoarece preţul mediu nu reprezintã un element constitutiv al infracţiunii, ci un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.
Dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 97 alin. 1 şi <>art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Dupã sesizarea instanţei de contencios constituţional, actul normativ criticat a fost abrogat prin <>art. 139 lit. a) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008. Noua lege a preluat soluţia legislativã anterioarã prevãzutã în textele legale criticate şi se regãseşte în art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 110 alin. (1) lit. a) şi b), care constituie astfel obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi asupra cãrora urmeazã a se pronunţa instanţa de contencios constituţional. Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 108 alin. (1) lit. a) şi b): "(1) Tãierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvicã şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã, dacã valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacã valoarea prejudiciului produs este mai micã decât limita prevãzutã la lit. a), dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de un an, iar valoarea cumulatã a prejudiciului produs depãşeşte limita prevãzutã la lit. a);";
- Art. 110 alin. (1) lit. a) şi b): "(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lãstari care au fost tãiaţi ori scoşi din rãdãcini, din pãduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrãri de împãdurire şi din vegetaţia forestierã din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricãror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã, dacã valoarea materialului lemnos sustras este de 5 pânã la 20 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacã fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de un an, iar valoarea cumulatã a materialului lemnos depãşeşte valoarea prevãzutã la lit. a)."
Anterior abrogãrii, dispoziţiile legale criticate aveau urmãtorul conţinut:
- <>Art. 97 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 : "Tãierea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestierã prevãzute la art. 6, dacã valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior sau dacã valoarea pagubei este sub aceastã limitã, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã.";
- <>Art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 : "Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lãstari care au fost tãiaţi ori scoşi din rãdãcini, cu sau fãrã drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestierã prevãzute la art. 6, dacã valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior ori dacã valoarea pagubei este sub aceastã limitã, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fãcut obiectul controlului de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi invocate şi în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 599 din 19 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2 august 2007, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. 1, 3 şi 4, precum şi a dispoziţiilor <>art. 98 alin. 1, 3 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, din varianta anterioarã abrogãrii.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale <>art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, excepţie ridicatã de Ioan Titu Mune în Dosarul nr. 877/187/2007 al Judecãtoriei Beiuş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
