Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 670 din 10 octombrie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila si ale   art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 670 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila si ale art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 16 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã şi ale <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Romeo Pomponiu în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (3.418/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (3.418/2005), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã şi ale <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Romeo Pomponiu într-un recurs civil având ca obiect "obligaţia de a face".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind principiul egalitãţii, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 115 alin. (4)-(6) referitor la delegarea legislativã, art. 124 alin. (2) privind principiul unicitãţii, imparţialitãţii şi egalitãţii justiţiei, art. 126 referitor la instanţele judecãtoreşti şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Se aratã cã normele juridice criticate, prin efectul cãrora "aceeaşi instanţã, prin judecãtori din aceeaşi secţie, va soluţiona cãile de atac împotriva propriilor hotãrâri", sunt contrare tuturor drepturilor garantate de textele constituţionale invocate, precum şi "dreptului la un recurs efectiv, la o instanţã naţionalã", "principiului universalitãţii şi al statului de drept". Stabilirea competenţei aceleiaşi instanţe pentru judecarea apelului şi a recursului şi privarea de posibilitatea exercitãrii unui grad de jurisdicţie superior contravine principiului neretroactivitãţii legii, determinã tergiversarea judecãţii şi încalcã principiul egalitãţii, accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare. Mai mult, partea interesatã nu poate contesta mãsurile dispuse prin textele de lege criticate, întrucât competenţa se stabileşte fie pe cale administrativã, fie prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu şi fãrã citarea pãrţilor, ceea ce încalcã grav art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie.
Referitor la contradicţia textelor de lege criticate faţã de art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentalã privind delegarea legislativã, se aratã cã <>Legea nr. 219/2005 a fost adoptatã dupã mai bine de 4 ani de la emiterea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , când presupusa situaţie extraordinarã existentã la data intrãrii în vigoare a ordonanţei a încetat sã mai existe. De altfel, se considerã cã aceastã ordonanţã este ea însãşi neconstituţionalã, întrucât nu conţine motivarea situaţiei extraordinare care sã justifice adoptarea ei.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia nu este întemeiatã, deoarece norma de competenţã materialã criticatã nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, aceasta având caracterul unei mãsuri adoptate în materia administrãrii actului de justiţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, indicând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, unde s-a reţinut, în esenţã, cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, acestea având caracterul unor reglementãri tranzitorii, menite sã evite supraîncãrcarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi tergiversarea soluţionãrii cauzelor. Pãrţile beneficiazã în continuare de toate drepturile şi garanţiile procesuale specifice unui proces echitabil, având, totodatã, un real acces la cãile de atac, ordinare sau extraordinare, apelul şi recursul fiind, într-adevãr, soluţionate de aceeaşi instanţã, însã într-o compunere diferitã a completelor de judecatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. II din Legea nr. 195/2004 şi ale <>art. II din Legea nr. 219/2005 sunt constituţionale. Textele de lege criticate nu sunt de naturã a încãlca dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apãrare, pãrţile având posibilitatea exercitãrii acestor drepturi şi a garanţiilor procesuale specifice asigurãrii unui proces echitabil. Mai mult, textele de lege indicate sunt în deplinã concordanţã cu art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, pretins a fi încãlcate, întrucât chiar acestea prevãd competenţa legiuitorului de a reglementa competenţa instanţelor judecãtoreşti, a procedurii de judecatã, a cãilor de atac şi a condiţiilor de exercitare a acestora.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, şi ale <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, care prevãd urmãtoarele:
- <>Art. II din Legea nr. 195/2004 : "(1) Recursurile împotriva hotãrârilor date fãrã drept de apel potrivit legii în vigoare la data pronunţãrii lor şi aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit spre judecatã instanţelor imediat superioare celor care au pronunţat hotãrârea în primã instanţã.
(2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi care au ca obiect hotãrâri prin care tribunalele au judecat apeluri se trimit spre judecatã curţilor de apel.
(3) Recursurile prevãzute la alin. (1) şi (2), a cãror admisibilitate în principiu nu a fost examinatã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se scot de pe rol şi se trimit, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece, iar în cazul în care admisibilitatea în principiu a fost examinatã, se trimit prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor."
- <>Art. II din Legea nr. 219/2005 : "(1) Procesele în curs de judecatã în primã instanţã la data schimbãrii competenţei instanţelor legal învestite, precum şi cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit legii.
(2) Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale.
(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece."
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind principiul statului de drept, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii civile, art. 16 alin. (1) privind principiul egalitãţii, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 115 alin. (4)-(6) referitor la delegarea legislativã, art. 124 alin. (2) privind principiul unicitãţii, imparţialitãţii şi egalitãţii justiţiei, art. 126 referitor la instanţele judecãtoreşti şi ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
De asemenea, susţine şi neconcordanţa dispoziţiilor criticate faţã de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile de lege criticate, Curtea Constituţionalã constatã cã, prin decizii anterioare, aceasta a mai soluţionat excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect şi cu o motivare asemãnãtoare. De exemplu, prin <>Decizia nr. 266/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 14 aprilie 2006, sau <>Decizia nr. 405/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 7 iunie 2006, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 219/2005 , arãtând, în esenţã, urmãtoarele: "Chiar dacã prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de faptul cã ne aflãm în prezenţa unei reglementãri cu caracter tranzitoriu, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, noua soluţie legislativã nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalitãţii de tratament între subiectele de drept".
Referitor la critica de neconstituţionalitate faţã de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, Curtea, de asemenea, a reţinut: "Procedura legislativã de adoptare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 a fost supusã reglementãrilor constituţionale în vigoare la acea datã, când Legea fundamentalã nu consacra obligaţia Guvernului de a motiva urgenţa în cuprinsul ordonanţelor de urgenţã. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia <>Legea nr. 219/2005 a fost adoptatã dupã mai bine de 4 ani de la adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , când presupusa situaţie extraordinarã existentã la data intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe a încetat sã mai existe, Curtea constatã cã, la data adoptãrii acestei ordonanţe de urgenţã, Constituţia nu prevedea un termen expres în care sã fie aprobate sau respinse aceste acte normative, astfel încât, chiar dacã în prezent în Constituţia revizuitã existã o astfel de prevedere, ea nu poate fi aplicatã în cazul situaţiilor existente anterior, întrucât aceasta ar însemna o aplicare retroactivã a legii, ceea ce contravine principiului constituţional al neretroactivitãţii, consacrat în art. 15 alin. (2)."
De asemenea, pentru aceleaşi considerente expuse mai sus şi faţã de critici asemãnãtoare celor din prezenta cauzã, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 195/2004 prin, de exemplu, <>Decizia nr. 333/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 23 august 2005.
Întrucât, faţã de cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile menţionate, nu au intervenit elemente noi care sã justifice modificarea jurisprudenţei indicate, soluţia şi considerentele arãtate îşi pãstreazã valabilitatea şi în aceastã cauzã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã şi ale <>art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Romeo Pomponiu în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (3.418/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016