Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 664 din 17 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 610 din 30 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "OTP Bank Romania" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru partea Societãţii Comerciale "Unicredit Ţiriac Bank" din Bucureşti, domnul avocat Rãzvan Cioromela, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului pãrţii Societãţii Comerciale "Unicredit Ţiriac Bank" din Bucureşti şi reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008, Tribunalul Bihor - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Excepţia a fost invocatã de Societatea Comercialã "OTP Bank Romania" - S.A. din Bucureşti într-un dosar având ca obiect procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat încalcã principiul accesului liber la justiţie, întrucât creeazã un regim discriminator între creditori, în sensul cã oferã posibilitatea ca un creditor majoritar sã îşi impunã punctul de vedere chiar dacã acesta este creditor chirografar, în raport cu un creditor care deţine o creanţã garantatã.
Tribunalul Bihor - Secţia comercialã şi de contencios administrative şi fiscal se limiteazã a considera cã excepţia de neconstituţionalitate este "admisibilã", fãrã a-şi exprima opinia cu privire la temeinicia ei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "Principalele atribuţii ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]
c) desemnarea motivatã, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţã compatibili care au depus ofertã de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupã caz, a lichidatorului care va administra procedura pânã la confirmarea ori, dupã caz, înlocuirea sa de cãtre adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitãţii practicienilor în insolvenţã, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru aceastã perioadã. Judecãtorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de cãtre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de cãtre debitor, dacã cererea îi aparţine. În situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicitã numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de cãtre judecãtorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ţine seama de cererile creditorilor în ordinea mãrimii creanţelor sau de cererea debitoarei, dacã nu existã o cerere din partea unui creditor;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând cã acestea sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 555 din 29 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 24 iunie 2010, şi Decizia nr. 271 din 16 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, Curtea a statuat cã judecãtorul-sindic poate controla mãsura înlocuirii lichidatorului sau administratorului judiciar, dispusã de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor numai pentru motive de legalitate. O asemenea limitare a controlului judecãtoresc ţine de specificul procedurii insolvenţei, mai precis de rolul crescut pe care creditorii trebuie sã îl deţinã în procesul de urmãrire şi recuperare a creanţelor lor. În schimb, în temeiul art. 11 lit. d) din lege, judecãtorul-sindic are competenţa de a înlocui, pentru motive temeinice, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul.
Totodatã, prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a statuat cã faptul cã împotriva deciziei creditorului care deţine cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor de a desemna, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesaţi pot face contestaţie la judecãtorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicãrii acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvenţã. O atare dispoziţie îşi gãseşte justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi are drept scop asigurarea desfãşurãrii cu celeritate a acesteia.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de cele arãtate mai sus, Curtea mai reţine cã legiuitorul are competenţa sã reglementeze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, procedura insolvenţei, inclusiv a condiţiilor în care creditorii majoritari pot lua anumite mãsuri prevãzute de ipoteza normei criticate, sub supravegherea judecãtorului-sindic. Faptul cã judecãtorul-sindic supravegheazã actele şi operaţiunile administratorului sau lichidatorului judiciar desemnat de creditorii ce deţin cel puţin 50% din valoarea creanţelor reprezintã o asigurare suficientã pentru respectarea drepturilor creditorilor cu creanţe garantate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "OTP Bank Romania" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.272/111/RL/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
