Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 66 din 28 februarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Constantin Daniel Calin Rusu în Dosarul nr. 3.324/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, invocand în acest sens jurisprudenta constanta a Curţii în ceea ce priveşte aplicabilitatea principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 22 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 3.324/2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Constantin Daniel Calin Rusu, parat într-o cauza având ca obiect cererea introdusã de lichidator pentru anularea unei chitanţe - promisiune de vânzare. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca textul <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, incalca principiul egalitãţii consacrat la art. 16 din Constituţie, prin instituirea unui tratament juridic diferit pentru pãrţile aflate într-un proces având ca obiect anularea unor acte juridice încheiate de debitor, anterior deschiderii procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului. Dispoziţia legalã criticata creeazã un privilegiu în persoana administratorului sau a lichidatorului fata de celelalte pãrţi, întrucât doar aceasta persoana este scutitã de obligaţia plãţii taxelor de timbru. Tribunalul Bucureşti - Secţia comercialã, exprimandu-şi opinia, considera ca textul <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, este constituţional, deoarece, pe de o parte, acţiunile care pot fi introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar al unei debitoare aflate în procedura de reorganizare judiciarã sau în faliment sunt strict determinate, iar pe de alta parte, "aceste societãţi sunt insolvente, dacã nu chiar insolvabile, în cele mai multe cazuri neexistand lichiditati, astfel ca, în cazul în care ar fi existat obligativitatea ca ele sa plãteascã taxa de timbru, s-ar fi vãzut în incapabilitatea de a ataca actele prevãzute de lege, încheiate în dãuna creditorilor". În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. În punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor se apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, întrucât sunt scutite de plata taxei de timbru numai acele acţiuni introduse de administrator sau lichidator, strict determinate de <>Legea nr. 64/1995 în cap. III secţiunea a 3-a, care au ca obiect anularea actelor frauduloase, ilegale ori încheiate cu rea-credinţa, în dãuna creditorilor. Aceasta scutire este justificatã de situaţia financiarã dificila a debitorului, care nu mai poate face fata datoriilor sale comerciale. În consecinta, <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, nu numai ca nu incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, din contra, el inlatura o discriminare bazatã pe imposibilitatea introducerii de acţiuni în justiţie din lipsa de fonduri, garantand accesul liber la justiţie prevãzut la art. 21 din Legea fundamentalã. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, nu incalca art. 16 alin. (1) din Constituţie, privitor la egalitatea în fata legii a cetãţenilor, întrucât legea stabileşte o categorie de persoane care beneficiazã de un drept, respectiv debitorii aflaţi în procedura falimentului, în cadrul acestei categorii toate persoanele fiind egale. Se invoca jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia "egalitatea în fata legii nu impune uniformitate, ci aprecierea soluţiilor în raport de situaţiile diferite care presupun aplicarea acestui principiu". Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, al cãror conţinut este urmãtorul: "Acţiunile introduse de administrator/lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei secţiuni sunt scutite de taxele de timbru." Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri". Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã. Curtea retine ca, în conformitate cu prevederile <>art. 43 şi 44 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, în cazurile de reorganizare judiciarã sau de faliment, administratorul sau lichidatorul "poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dãuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii", iar în art. 45 sunt determinate actele şi operaţiunile comerciale a cãror anulare se poate cere pe calea unor asemenea acţiuni. <>Art. 42 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, instituie scutirea de la plata taxelor de timbru pentru acţiunile introduse de administrator sau lichidator pentru anularea actelor sau operaţiunilor comerciale frauduloase încheiate de debitor în dãuna creditorilor. Motivatia acestei scutiri apare ca fiind evidenta în situaţia în care menirea administratorului sau lichidatorului, care acţioneazã în numele debitorului, este aceea de a apara activele persoanei juridice supuse procedurii reorganizãrii judiciare sau, dupã caz, procedurii falimentului. Astfel legea oferã atât un mijloc juridic prin care activele debitorului pot fi reintroduse în sfera economicã, cat şi un mecanism care asigura recuperarea creanţelor de cãtre creditori într-o mãsura pe cat posibil mai mare. Acţiunile scutite de taxa de timbru sunt expres prevãzute de lege şi au ca obiect anularea actelor sau operaţiunilor comerciale frauduloase încheiate de debitor în dãuna creditorilor. În practica de multe ori debitorul nu doreşte sau nu are interesul sa promoveze asemenea acţiuni. În considerarea unor asemenea situaţii legiuitorul a reglementat dreptul administratorului sau lichidatorului de a acţiona în virtutea calitãţii sale oficiale, în sensul promovãrii în justiţie a acţiunilor prevãzute în secţiunea a 3-a privind situaţia unor acte juridice ale debitorului din <>Legea nr. 64/1995 , republicatã. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale principiul egalitãţii consacrat la art. 16 alin. (1) din Constituţie nu înseamnã uniformitate, asa încât, dacã la situaţii egale trebuie sa corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Poziţia pãrţilor în procesul civil nu exclude, ci uneori implica un tratament juridic diferenţiat. Este evident ca administratorul sau lichidatorul se afla în mod obiectiv într-o situaţie deosebita fata de tertele persoane, beneficiare ale actelor sau operaţiunilor comerciale frauduloase. Faptul ca legiuitorul a limitat scutirea de la plata taxei de timbru numai la anumite acţiuni introduse de administrator sau lichidator nu poate duce la concluzia ca sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. De altfel Curtea Constituţionalã a stabilit ca principiul accesului liber la justiţie nu înseamnã gratuitate şi, prin urmare, regula este aceea a timbrarii acţiunilor în justiţie. Competenta exclusiva de a stabili taxele judiciare de timbru aparţine legiuitorului, care în considerarea unor situaţii deosebite, determinate de natura şi obiectul litigiilor ori de calitatea pãrţilor, poate face diferentieri la stabilirea cuantumului taxelor sau poate sa prevadã chiar şi scutiri de la plata acestora.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Constantin Daniel Calin Rusu în Dosarul nr. 3.324/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercialã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 28 februarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
──────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
