Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 659 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 7 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Tudoricã Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã se impune pãstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2006, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Tudoricã Petre într-o cauzã având ca obiect o somaţie de platã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 1-11 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 49 şi art. 20 alin. (1) raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens aratã, în esenţã, cã textele de lege criticate, în temeiul cãrora se pronunţã o hotãrâre judecãtoreascã pe baza unei proceduri sumare, în care pretinsul debitor nu îşi poate formula un probatoriu complet, aduc atingere dreptului debitorului la apãrare şi la un proces echitabil, creând totodatã o inegalitate de tratament juridic "între cetãţeni".
Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultã din notele scrise depuse de autorul acesteia la dosarul instanţei de fond, îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin urmãtoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, art. 21, privind accesul liber la justiţie, art. 49 [devenit art. 53 în urma republicãrii Constituţiei], privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi art. 20 alin. (1), referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale ca şi în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Curtea a statuat, în esenţã, cã <>Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 reglementeazã o procedurã specialã, simplificatã şi acceleratã pentru recuperarea creanţelor al cãror caracter cert, lichid şi exigibil rezultã din înscrisuri, iar acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probã utilizabile la înscrisuri, în prima fazã, completate ulterior cu explicaţiile şi lãmuririle date de pãrţi, limitarea fiind deopotrivã valabilã pentru ambele pãrţi, în condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apãrare.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 72 din 2 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a constatat cã textele de lege criticate conţin norme de procedurã asupra cãrora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, evident cu respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut cã, pe de o parte, ordonanţa constituie titlu executoriu, împotriva cãruia debitorul poate formula contestaţie la executare potrivit normelor Codului de procedurã civilã, iar pe de altã parte, cã ordonanţa nu are autoritate de lucru judecat faţã de fondul raporturilor juridice dintre pãrţi.
În final, Curtea constatã cã nu se poate reţine nici critica privind încãlcarea art. 53 din Constituţie, deoarece, aşa cum rezultã din cele menţionate mai sus, prin dispoziţiile legale criticate nu se aduce nici o restrângere exerciţiului drepturilor pretins încãlcate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie ridicatã de Tudoricã Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
