Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 656 din 11 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 22 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Gheorghe Roman, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, în temeiul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 10.203/280/2007, Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Viorel Dragomir.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã prevederile textului de lege criticat, fiind prea restrictive, nu respectã principiul accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie. Astfel, în practicã se pot ivi situaţii în care necesitatea efectuãrii unei expertize sã rezulte din dosar, însã obiectivele acestei expertize sã nu poatã fi formulate decât dupã ce în cauzã se vor administra alte probe (de exemplu, înscrisuri, interogatorii, martori), probe care ar avea o mare importanţã în stabilirea corectã a obiectivelor de expertizã. Textul încalcã şi prevederile art. 24 din Constituţie, întrucât condiţionarea încuviinţãrii probei cu expertizã de depunerea obiectivelor limiteazã considerabil posibilitatea asigurãrii unei apãrãri efective a pãrţilor.
Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, având în vedere caracterul special al procedurii reglementate de <>Legea nr. 247/2005 , ce presupune soluţionarea cu celeritate a cauzelor ce au ca obiect litigii privind fondul funciar.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate urmãtoarele reguli:
a) expertiza tehnicã nu va fi încuviinţatã decât dacã partea solicitantã depune în şedinţa publicã respectivã obiectivele de expertizã solicitate;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) şi art. 24.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã expertiza tehnicã este acel mijloc de probã la care instanţa sau pãrţile pot recurge atunci când pentru lãmurirea unor împrejurãri de fapt sunt necesare cunoştinţe de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate. Reglementarea de drept comun o constituie dispoziţiile art. 201 alin. 1 teza întâi din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "Când pentru lãmurirea unor împrejurãri de fapt instanţa considerã necesar sã cunoascã pãrerea unor specialişti, va numi, la cererea pãrţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cãrora ei urmeazã sã se pronunţe şi termenul în care trebuie sã efectueze expertiza". Prevederile <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 reprezintã aplicarea normelor de drept comun procesual în materia litigiilor având ca obiect restituirea proprietãţilor funciare.
Expertiza se dispune de instanţã, din oficiu sau la cererea pãrţii interesate. Administrarea acestui mijloc de probã este lãsatã la aprecierea instanţei, în sensul cã aceasta este singura competentã sã se pronunţe asupra necesitãţii lãmuririi unor împrejurãri de fapt care sunt supuse judecãţii şi care implicã o evaluare de specialitate. Aşa fiind, expertiza se efectueazã în cursul unui proces pendinte, instanţa fiind obligatã ca, în cazul în care a admis acest mijloc de probã, sã stabileascã clar, prin încheiere, obiectivele expertizei, respectiv situaţiile de fapt asupra cãrora i se cere expertului sã-şi exprime pãrerea sau sã le constate ca specialist. În situaţia în care proba este dispusã la cererea unei pãrţi interesate, aceasta va preciza obiectul expertizei, şi anume întrebãrile la care expertul trebuie sã rãspundã. Obiectivele expertizei se stabilesc la termenul la care se încuviinţeazã proba, iar nu ulterior. Soluţia legislativã este logicã şi pe deplin justificatã, din moment ce scopul expertizei este acela de a lãmuri aspecte de fapt cunoscute din materialul probator aflat în dosar, asupra cãrora instanţa apreciazã ca fiind necesarã exprimarea opiniei unor specialişti, iar nu împrejurãri care ar urma sã transparã dupã administrarea altor probe, aşa cum pretinde autorul excepţiei. De altfel, în aceastã din urmã ipotezã, instanţa, în temeiul art. 212 din Codul de procedurã civilã, ar putea dispune, din oficiu sau la cererea pãrţii nemulţumite, întregirea expertizei sau efectuarea unei noi expertize - contraexpertiza.
Aşa fiind, Curtea constatã cã regula stabilitã prin <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, referitoare la propunerea şi administrarea probei cu expertiza tehnicã în cadrul proceselor funciare, şi anume condiţionarea încuviinţãrii probei de depunerea în şedinţa publicã a obiectivelor de expertizã solicitate de cãtre partea interesatã, constituie o aplicare sui generis a reglementãrii de drept comun cuprinse în Codul de procedurã civilã. Mai mult, în condiţiile în care scopul reglementãrii titlului XIII din <>Legea nr. 247/2005 este "accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare", dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. a) din lege asigurã realizarea acestui scop, împiedicând pãrţile sã tergiverseze în mod abuziv soluţionarea litigiilor.
Curtea constatã cã, în aceastã materie, condiţionând valorificarea unui drept de respectarea anumitor cerinţe, legiuitorul nu a urmãrit restrângerea accesului liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul procedurii reglementate, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte pãrţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã în detrimentul altor titulari de drepturi, în egalã mãsurã ocrotite.
Prin urmare, prevederile <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 au în vedere soluţionarea proceselor funciare cu celeritate, în scopul asigurãrii cât mai rapide a stabilitãţii şi securitãţii care trebuie sã caracterizeze raporturile juridice din aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
