Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 652 din 11 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 204 alin. 2 si ale art. 212 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 402 din 17 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. 2 şi ale art. 212 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan Drãguşin Ardelean în Dosarul nr. 962/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, în temeiul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 962/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. 2 şi ale art. 212 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan Drãguşin Ardelean.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã, prin impunerea unui termen de decãdere privind formularea cererii de recuzare a expertului în procesul civil, se îngrãdeşte accesul liber la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie. Textul constituţional prevede expres cã accesul la justiţie nu poate fi îngrãdit, iar impunerea unui termen de natura celui prevãzut de art. 204 alin. 2 din Codul de procedurã civilã înfrânge dispoziţia constituţionalã. Textul de lege criticat limiteazã dreptul de a solicita judecãtorului cauzei îndepãrtarea expertului numit pentru efectuarea unei expertize tehnice în dosar.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 204 alin. 2 şi ale art. 212 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 204 alin. 2: "Recuzarea trebuie sã fie cerutã în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacã motivul ei existã la aceastã datã; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.";
- Art. 212: "Dacã instanţa nu este lãmuritã prin expertiza fãcutã, poate dispune întregirea expertizei sau o nouã expertizã.
Expertiza contrarie va trebui cerutã motivat la primul termen dupã depunerea lucrãrii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 şi art. 24, precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 204 din Codul de procedurã civilã prevãd posibilitatea recuzãrii experţilor numiţi pentru lãmurirea acelor împrejurãri de fapt cu privire la care instanţa considerã necesarã cunoaşterea pãrerii unor specialişti. În ceea ce priveşte motivele de recuzare, experţii sunt asimilaţi judecãtorilor, însã procedura de soluţionare a cererilor diferã. O deosebire constã în aceea cã expertul trebuie sã fie recuzat în termenul prevãzut de art. 204 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Din coroborarea acestor dispoziţii cu cele ale art. 305 din cod, întrucât expertiza nu poate fi dispusã decât cu ocazia judecãţii în primã instanţã şi apel, rezultã cã expertul poate fi recuzat numai în aceste etape procesuale. Chiar dacã, în condiţiile art. 312 alin. 4 din acelaşi cod, dupã admiterea recursului, tribunalele şi curţile de apel vor judeca pricina în fond, aceastã împrejurare nu este de naturã a schimba datele cu privire la posibilitatea formulãrii cererii de recuzare a expertului care a efectuat expertiza, întrucât judecarea în fond este ulterioarã judecãrii recursului.
În aceste condiţii, este evident cã dispoziţiile art. 204 alin. 2 şi art. 305 din Codul de procedurã civilã, care limiteazã sub un anumit aspect posibilitãţile de administrare a probelor noi în recurs şi, implicit, posibilitatea formulãrii cererii de recuzare a expertului care a efectuat expertiza, nu pot fi considerate neconstituţionale în sensul încãlcãrii dreptului la un proces echitabil. Soluţia legislativã este raţionalã şi necesarã în organizarea sistemului cãilor de atac atât pentru asigurarea cerinţelor de celeritate (prevãzute, de altfel, şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prin noţiunea "termen rezonabil"), cât şi pentru stimularea pãrţilor din proces pentru a fi diligente în formularea cererilor de recuzare a experţilor în faza judecãţii în fond sau în cea a apelului, atunci când se iveşte motivul de recuzare.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 212 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã acestea au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã. În acest sens este <>Decizia nr. 1.270 din 25 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 212 din Codul de procedurã civilã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionatã mai sus îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. 2 şi ale art. 212 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ioan Drãguşin Ardelean în Dosarul nr. 962/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
