Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 652 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 23 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curţii de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre autorul excepţiei prin care solicitã citarea pãrţii Ana Raţiu la Centrul de Îngrijire şi Asistenţã Ciutelec, potrivit dispoziţiilor art. 90 alin. 7 din Codul de procedurã civilã. Anexeazã la aceastã cerere o adeverinţã emisã la 6 iunie 2008 de cãtre Centrul de Îngrijire şi Asistenţã Ciutelec care atestã faptul cã Ana Raţiu este instituţionalizatã la acest centru pe o perioadã nedeterminatã, începând cu 11 decembrie 2007.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã procedura de citare a fost legal îndeplinitã, întrucât este la latitudinea pãrţii respective dacã vrea sã fie citatã la adresa de domiciliu sau la centrul de îngrijire unde este instituţionalizatã.
Curtea, deliberând, constatã cã procedura de citare a pãrţii Ana Raţiu a fost legal îndeplinitã şi respinge cererea de amânare a cauzei pentru acest motiv.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.974/111/1999, Curtea de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Adrian Mircea Stejeran în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit avocatului sã semneze o procurã fãrã ca semnãtura acestuia sã fie certificatã de o autoritate a statului.
Curtea de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece avocaţii desfãşoarã o activitate de interes public, ceea ce le conferã autoritatea şi competenţa legalizãrii semnãturii clientului, cu atât mai mult cu cât, într-un astfel de caz, raportul juridic dintre parte şi avocat şi limitele mandatului avocatului sunt determinate de contractul încheiat de pãrţi.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece reprezentantul avocat îşi justificã calitatea cu împuternicirea eliberatã în baza contractului de asistenţã juridicã încheiat în formã ad probationem cu clientul, în care se stabilesc expres puterile conferite de acesta avocatului, respectiv întinderea mandatului. În plus, dispoziţiile criticate reprezintã o opţiune a legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte reguli privind procedura de judecatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut: "[...] în cazul când procura este datã unui avocat, semnãtura va fi certificatã potrivit legii avocaţilor."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecatã sau de reprezentare în judecatã trebuie fãcutã prin înscris sub semnãturã legalizatã, iar atunci când procura este datã unui avocat, semnãtura va fi certificatã potrivit legii avocaţilor.
Faptul cã, în cazul în care partea este reprezentatã de avocat, procura va fi certificatã potrivit <>Legii nr. 51/1995 , iar nu legalizatã, aşa cum cere norma proceduralã pentru cazul în care procura este datã unei alte persoane decât unui avocat, nu este de naturã a institui discriminãri care sã ducã la încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoana care a dat procurã unui avocat se aflã într-o situaţie juridicã diferitã de cea care dã procurã unei persoane care nu este avocat. Astfel, este justificatã soluţia legislativã prevãzutã de norma proceduralã criticatã, având în vedere statutul profesiei de avocat, al cãrei scop îl constituie promovarea şi apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
Totodatã, dispoziţiile art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã nu încalcã nici dreptul la apãrare, ca totalitate de drepturi şi reguli procedurale ce oferã pãrţilor posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, incluzându-se aici şi posibilitatea folosirii unui avocat. Astfel, potrivit <>art. 2 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, orice persoanã are dreptul sã îşi aleagã în mod liber avocatul.
Cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei, referitoare la desfãşurarea procesului în faţa instanţei de judecatã chematã sã soluţioneze litigiul dintre pãrţi, Curtea constatã cã acestea nu pot fi primite, deoarece constituie aspecte care ţin de aplicarea legii de cãtre instanţa de judecatã, iar nu probleme de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 1 teza a doua din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adrian Mircea Stejeran în Dosarul nr. 5.974/111/1999 al Curţii de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
