Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 650 din 5 octombrie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 si   art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 650 din 5 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 31 octombrie 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Eduard Mazilu în Dosarul nr. 88/CAF/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.030D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Constantin Mazilu în Dosarul nr. 89/CAF/2006 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 1.029 D/2006 şi nr. 1.030 D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.030D/2006 la Dosarul nr. 1029 D/2006, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 31 martie 2006, pronunţate în dosarele nr. 88/CAF/2006 şi nr. 89/CAF/2006, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Eduard Mazilu şi Constantin Mazilu în dosarele menţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât petentului contravenient "nu i se recunoaşte calitate procesualã egalã în raport cu organul emitent al procesului-verbal de contravenţie şi, de asemenea, nici o egalitate de tratament juridic, deoarece instanţele de judecatã apreciazã cã procesul-verbal de constatare face dovada deplinã a faptelor descrise, chiar şi atunci când nu au fost dovedite de agentul constatator, iar petentului i se cere sã facã dovada contrarã sub sancţiunea respingerii plângerii sale [...]". Se aratã cã prevederile legale criticate nu prevãd şi obligativitatea dovedirii de cãtre agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv.
Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prin textele de lege criticate nu se creeazã o situaţie favorabilã sau nefavorabilã vreunei persoane, atât în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege, cât şi în privinţa tratamentului în faţa autoritãţilor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, având urmãtorul cuprins:
- Art. 16: "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncã ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost sãvârşitã, precum şi arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitãţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţioneazã contravenţia; indicarea societãţii de asigurãri, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitãrii în termen de 48 de ore a jumãtate din minimul amenzii prevãzute de actul normativ, dacã acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a cãii de atac şi organul la care se depune plângerea.
(1^1) În cazul contravenienţilor cetãţeni strãini, persoane fãrã cetãţenie sau cetãţeni români cu domiciliul în strãinãtate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi urmãtoarele date: seria şi numãrul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberãrii acestuia şi statul emitent.
[...]
(5) În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul pãrinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) În situaţia în care contravenientul este persoanã juridicã în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintã.
(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sã aducã la cunoştinţã contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulitãţii procesului-verbal.";
- Art. 19: "(1) Procesul-verbal se semneazã pe fiecare paginã de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se aflã de faţã, refuzã sau nu poate sã semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnãtura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."
Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã, în realitate, criticile autorilor excepţiei vizeazã modul de interpretare şi aplicare de cãtre instanţele de judecatã a textelor de lege criticate, susţinându-se cã aceste instanţe nu recunosc "calitate procesualã egalã" contravenientului în raport de organul emitent al procesului-verbal de contravenţie. Asemenea critici nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, deoarece, în conformitate de dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, [...]", problemele de interpretare şi aplicare a legii fiind de competenţa instanţelor judecãtoreşti.
Referitor la critica în sensul cã <>art. 16 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu prevãd obligativitatea dovedirii de cãtre agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv se constatã, de asemenea, cã excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, întrucât vizeazã, implicit, completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legale cu care a fost sesizatã, "[...] fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 , în raport de critici referitoare la încãlcarea principiului egalitãţii de arme, motivate de o pretinsã rãsturnare a sarcinii probei în litigiile având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, ce ar conferi o poziţie privilegiatã, în asemenea cauze, agentului constatator. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 380 din 14 octombrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2003, Curtea a reţinut cã "din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultã rãsturnarea sarcinii probei", întrucât "alin. (1) al art. 34 din ordonanţa criticatã stabileşte, fãrã distincţii, cã instanţa competentã sã soluţioneze plângerea verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art. 33 din ordonanţã, şi organul care a aplicat sancţiunea, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirile stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii". În plus, alin. (2) al art. 34 din actul normativ atacat prevede cã "hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs, fãrã ca motivarea acestuia sã fie obligatorie". Totodatã, Curtea a reţinut, în cuprinsul aceleiaşi decizii, cã în exercitarea rolului sãu activ, instanţa de judecatã are obligaţia legalã sã administreze probele prevãzute de lege, constând în ascultarea pãrţilor din proces, a martorilor, dovada cu înscrisuri etc., hotãrând, în caz de constatare a netemeiniciei sau ilegalitãţii procesului-verbal contestat, anularea acestuia, recuperarea sumelor încasate, precum şi sancţiuni administrative în sarcina agentului-constatator. Aşa fiind, dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 dau expresie principiului egalitãţii armelor, fiind în concordanţã cu exigenţele impuse de principiul egalitãţii în faţa legii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionatã, cu privire la <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 în integralitatea sa, sunt valabile, având în vedere substanţa criticii de neconstituţionalitate, şi în prezenta cauzã.

Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 şi <>art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Eduard Mazilu în Dosarul nr. 88/CAF/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi de Constantin Mazilu în Dosarul nr. 89/CAF/2006 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016