Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 650 din 29 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. (1) si art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.175 din 27 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. (1) şi ale <>art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Galmopan" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 2.813/2005 al Judecãtoriei Tecuci.
La apelul nominal rãspunde Niţu Andronache, reprezentat de avocat Sorin Ciocoiu, cu delegaţia depusã în şedinţã, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 733D/2005, care are acelaşi obiect.
La apelul nominal în acest dosar se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 733D/2005 la Dosarul nr. 732D/2005, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Avocatul pãrţii Niţu Andronache nu se opune conexãrii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea, întrucât cele douã dosare au obiect identic.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 733D/2005 la Dosarul nr. 732D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul pãrţii Niţu Andronache solicitã respingerea excepţiei ca fiind nefondatã, întrucât dispoziţiile legale criticate uşureazã posibilitatea angajatorului de a-şi recupera pagubele, în cele douã modalitãţi prevãzute de lege. De asemenea, solicitã şi cheltuieli de judecatã, depunând în acest sens chitanţa din 27 noiembrie 2005, reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin accesului liber la justiţie şi nici principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, întrucât angajatorul are la dispoziţie o perioadã de 3 ani pentru recuperarea pagubelor, iar numai dacã acest lucru nu a fost posibil are deschisã calea recuperãrii acestora potrivit regulilor prevãzute de Codul de procedurã civilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 septembrie 2005, pronunţate în dosarele nr. 2.813/2005 şi nr. 2.844/2005, Judecãtoria Tecuci a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. (1) şi ale <>art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea comercialã "Galmopan" - S.A. din Galaţi în cadrul soluţionãrii unor contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 274 alin. (1) şi ale art. 275 din Codul muncii, impunând ca angajatorul sã aştepte 3 ani pânã la recuperarea în cea mai mare parte a pagubei cauzate de salariat, practic îi interzic accesul la justiţie şi îl pun într-o situaţie discriminatorie faţã de salariat, care îşi poate executa creanţa imediat dupã obţinerea titlului executoriu, chiar şi pe calea executãrii silite.
Judecãtoria Tecuci apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate au rolul de a proteja salariatul aflat în stare de subordonare faţã de angajator.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, procedura de recuperare prevãzutã de dispoziţiile legale criticate nu îl defavorizeazã pe angajatorul creditor, ci, dimpotrivã, se pune la dispoziţia sa o procedurã simplificatã şi facilã, care nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât acestea se aplicã în mod egal tuturor salariaţilor, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare, iar faptul cã angajatorul prejudiciat se poate adresa executorului judecãtoresc numai dacã prejudiciul nu a fost integral acoperit prin reţineri lunare timp de 3 ani nu contravine principiului egalitãţii în drepturi, ci constituie o mãsurã de protecţie a salariaţilor, justificatã de situaţia specialã a acestei categorii de cetãţeni.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 274 alin. (1) şi ale <>art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, având urmãtorul conţinut:
- Art. 274 alin. (1): "În cazul în care contractul individual de muncã înceteazã înainte ca salariatul sã îl fi despãgubit pe angajator şi cel în cauzã se încadreazã la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de cãtre noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publicã, dupã caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de cãtre angajatorul pãgubit.";
- Art. 275: "În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima ratã de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecãtoresc în condiţiile Codului de procedurã civilã."
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) - "Egalitatea în drepturi" şi ale art. 21 alin. (1) - "Accesul liber la justiţie" din Constituţie.
Referitor la solicitarea reprezentantului pãrţii Niţu Andronache de obligare a autorului excepţiei la plata cheltuielilor de judecatã, Curtea Constituţionalã constatã cã, potrivit <>art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã este independentã faţã de orice altã autoritate publicã şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi". Prin urmare, instanţa constituţionalã este independentã faţã de autoritatea judecãtoreascã, nefiind inclusã în sistemul instanţelor judecãtoreşti de drept comun. Curtea are o competenţã specialã, stabilitã prin art. 146 din Constituţie, pronunţând, în soluţionarea excepţiilor de neconstitu-ţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti, decizii definitive şi general obligatorii care nu reprezintã titluri executorii precum hotãrârile instanţelor judecãtoreşti. Aşa fiind, Curtea nu este competentã sã se pronunţe cu privire la cererile care au ca obiect obligarea vreunei pãrţi la plata cheltuielilor de judecatã, stabilirea acestei obligaţii, precum şi cuantumul ei constituind atributul exclusiv al instanţei judecãtoreşti.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã art. 270 alin. (1) din Codul muncii prevede rãspunderea patrimonialã a salariaţilor pentru pagubele produse angajatorului, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, iar art. 272 din acelaşi cod stabileşte obligaţia salariaţilor de a restitui suma încasatã nedatorat, precum şi contravaloarea bunurilor primite necuvenit ori a serviciilor ce li s-au prestat fãrã sã fi fost îndreptãţiţi la acestea. Ca modalitate de acoperire a acestor daune se prevede reţinerea din drepturile salariale cuvenite salariatului vinovat, în rate lunare, care nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, respectiv jumãtate din salariul lunar net când se cumuleazã şi cu alte reţineri.
Curtea constatã cã rãspunderea civilã contractualã a salariaţilor existã numai pentru pagubele produse angajatorului din vina şi în legãturã cu munca lor, iar obligaţia de restituire priveşte foloasele materiale primite necuvenit în cadrul executãrii contractului individual de muncã. Astfel, dacã rãspunderea patrimonialã se stabileşte numai pentru daunele produse în legãturã cu munca salariaţilor, în cadrul derulãrii raporturilor juridice de muncã, opţiunea legiuitorului a fost ca şi recuperarea acestor daune sã se facã în acelaşi cadru, respectiv prin reţineri din drepturile salariale în rate lunare.
Curtea observã cã dispoziţiile legale criticate fac parte din titlul XI "Rãspunderea juridicã", cap. III "Rãspunderea patrimonialã" din Codul muncii, prevederile art. 274 alin. (1) având în vedere cazul în care salariatul s-a încadrat la un alt angajator şi cãruia i se transmite titlul executoriu în vederea continuãrii reţinerilor, iar prevederile art. 275 având ca ipotezã imposibilitatea acoperirii integrale a daunei prin reţineri lunare timp de 3 ani, caz în care angajatorul se poate adresa executorului judecãtoresc în condiţiile Codului de procedurã civilã.
Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc accesul liber la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie, întrucât angajatorul se poate adresa instanţelor judecãtoreşti pentru stabilirea existenţei pagubei şi a rãspunderii salariatului, pentru obligarea acestuia la platã şi pentru executarea silitã pe calea popririi drepturilor salariale. Aceste dispoziţii constituie norme speciale ale procedurii de executare, excluzând posibilitatea urmãririi pe calea executãrii silite şi a altor elemente de patrimoniu aparţinând salariatului debitor, timp de 3 ani.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, Curtea reţine cã angajatorul şi salariatul se aflã în situaţii obiectiv diferite, determinate de drepturile şi îndatoririle lor specifice în cadrul raportului juridic de muncã, şi, ca atare, nu pot avea parte de tratamente juridice identice sau similare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. (1) şi ale <>art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Galmopan" - S.A. din Galaţi în dosarele nr. 2.813/2005 şi nr. 2.844/2005 ale Judecãtoriei Tecuci.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
