Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 650 din 10 iunie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 24 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 şi <>art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, excepţie ridicatã de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegaţie la dosar, pentru partea Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici din România. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul consilierului juridic al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât, atâta vreme cât nu este interzis accesul la justiţie, procedura disciplinarã este constituţionalã. Depune şi concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece hotãrârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanţa de judecatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 59/43/2006, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 şi <>art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Miron Morar în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni disciplinare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotãrârea consiliului de disciplinã, nu este rezonabil şi este insuficient pentru exercitarea dreptului la apãrare. Totodatã, organele prevãzute de textele menţionate - Consiliul de disciplinã şi Consiliul uniunii - nu îndeplinesc condiţiile specifice unor tribunale independente şi imparţiale, iar procedura în faţa acestora reprezintã o procedurã specialã administrativã cu caracter jurisdicţional. De asemenea, exercitarea dreptului la apãrare este limitatã prin faptul cã nu se prevede termenul în care partea interesatã se poate adresa instanţei judecãtoreşti pentru a ataca hotãrârea Consiliului uniunii. Invocã, în acest sens, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, în condiţiile în care hotãrârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanţele judecãtoreşti competente.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece procedura disciplinarã desfãşuratã în faţa organelor de jurisdicţie prevãzute de lege nu limiteazã nici accesul la justiţie şi nici exercitarea dreptului la apãrare al persoanelor interesate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 şi ale <>art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având urmãtorul conţinut:
- Art. 40: "Acţiunea disciplinarã se exercitã de Colegiul director şi se judecã de Consiliul de disciplinã. Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilã, care se efectueazã de cãtre Colegiul director.
Audierea celui în cauzã este obligatorie, acesta fiind îndreptãţit sã ia cunoştinţã de conţinutul dosarului şi sã-şi formuleze apãrarea.
Consiliul de disciplinã citeazã pãrţile şi pronunţã o hotãrâre motivatã, care se comunicã acestora.
Împotriva hotãrârii pãrţile pot face contestaţie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare.
Hotãrârea Consiliului uniunii poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã, civilã sau de contencios administrativ, dupã caz.
Hotãrârea definitivã se comunicã şi Ministerului Justiţiei. Procedura judecãrii abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulament.";
- Art. 41: "Sancţiunile disciplinare se aplicã în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
a) observaţie scrisã;
b) amendã de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii atrage suspendarea de drept a notarului public pânã la achitarea sumei.
Hotãrârea definitivã constituie titlu executoriu;
c) suspendarea din funcţie pe o duratã de maximum 6 luni;
d) excluderea din profesie."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocã, în susţinerea acesteia, prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 126 privind instanţele judecãtoreşti şi ale art. 6 din Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitoare la egalitatea în faţa tribunalelor şi curţilor de justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, pentru abaterile sãvârşite de cãtre notarii publici, acţiunea disciplinarã se exercitã de Colegiul director şi se judecã de Consiliul de disciplinã. Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilã, care se efectueazã de cãtre Colegiul director, care pronunţã o hotãrâre motivatã, ce se comunicã pãrţilor, iar împotriva acesteia se poate face contestaţie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare, iar hotãrârea Consiliului uniunii poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã.
Susţinerile autorului excepţiei în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotãrârea consiliului de disciplinã, nu este rezonabil şi este insuficient pentru exercitarea dreptului la apãrare, sunt nefondate. Astfel, potrivit prevederilor art. 21 alin.
(3) din Constituţie şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, "termenul rezonabil" se referã la caracterul rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, iar nu la termenul în care o parte poate formula o anumitã cale de atac. Pe de altã parte, legiuitorul este liber sã stabileascã termenul în care pãrţile acţiunii disciplinare pot face contestaţie la Consiliul uniunii, fãrã a contraveni în acest mod dreptului la apãrare, cu atât mai mult cu cât termenul curge de la comunicarea hotãrârii, fiind astfel respectate prevederile art. 24 din Constituţie.
În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la caracterul neconstituţional al organelor care judecã acţiunea disciplinarã, Curtea constatã cã nici acestea nu pot fi primite, deoarece atât Consiliul de disciplinã, cât şi Consiliul uniunii sunt organisme profesionale, cu competenţe în domeniul rãspunderii disciplinare a notarilor publici - care constituie o profesie liberalã. Astfel, potrivit <>art. 27 din Legea nr. 36/1995 , notarii publici se constituie în Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici, organizaţie profesionalã cu personalitate juridicã, care îşi alege un consiliu de conducere şi alte organe stabilite prin statutul propriu.
Curtea constatã cã procedura judecãrii abaterilor disciplinare nu trebuie confundatã cu o jurisdicţie specialã administrativã, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituţie, este gratuitã şi facultativã. Astfel, potrivit <>art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, jurisdicţia administrativã specialã este "activitatea înfãptuitã de o autoritate administrativã care are, conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, dupã o procedurã bazatã pe principiile contradictorialitãţii, asigurãrii dreptului la apãrare şi independenţei activitãţii administrativ-jurisdicţionale", iar actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publicã, în regim de putere publicã, în vederea organizãrii executãrii legii sau a executãrii în concret a legii, care dã naştere, modificã sau stinge raporturi juridice;". Prin urmare, în cauza de faţã ne aflãm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdicţionale speciale administrative.
Totodatã, cu privire la natura juridicã a contestaţiilor privitoare la mãsurile disciplinare ce pot fi aplicate de cãtre ordinele profesionale, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a arãtat cã în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competenţa acestor ordine, iar o asemenea atribuire de competenţã nu este contrarã dispoziţiilor Convenţiei, care impune, totuşi, unul din urmãtoarele sisteme: sau jurisdicţiile ordinelor îndeplinesc exigenţele art. 6 paragraful 1 din Convenţie, sau ele nu le îndeplinesc şi atunci legea naţionalã permite accesul la o instanţã judecãtoreascã care prezintã toate garanţiile dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei de cãtre un tribunal independent şi imparţial. (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983 şi Bryan contra Marii Britanii, 1995.) Astfel, în cauza de faţã, pãrţile pot ataca hotãrârea Consiliului uniunii la instanţele judecãtoreşti, potrivit <>art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995 .
Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi, astfel încât nu ne aflãm în ipoteza prevãzutã de norma constituţionalã.
De asemenea, Curtea observã cã reglementãri similare privind competenţa de soluţionare a abaterilor disciplinare ale membrilor profesiilor liberale se regãsesc în ceea ce îi priveşte pe avocaţi (potrivit <>art. 71 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului, iar potrivit art. 72, în cadrul fiecãrui barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplinã care judecã, în primã instanţã şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvârşite de avocaţii din acel barou, iar recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplinã, ca instanţã de fond, este judecat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România constituit ca instanţã disciplinarã în plenul sãu, în afarã de persoana implicatã în cauzã), pe executorii judecãtoreşti (potrivit <>art. 45 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, acţiunea disciplinarã se exercitã de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti şi se judecã de Consiliul de disciplinã al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generalã a Camerei executorilor judecãtoreşti, pe o perioadã de 3 ani, iar împotriva hotãrârii Consiliului de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti pãrţile pot face contestaţie la Comisia superioarã de disciplinã a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, care judecã în complet de 5 membri) etc.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 şi <>art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, excepţie ridicatã de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 iunie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
