Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 648 din 11 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. 1 teza intai din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 368 din 4 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, excepţie invocatã de Iosif Jager în Dosarul nr. 432/302/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din data de 23 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 432/302/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, excepţie invocatã de Iosif Jager într-o cauzã având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile criticate, prevãzând un termen de prescripţie de 3 ani, nu reprezintã o îndeplinire întocmai şi cu bunã-credinţã a obligaţiei statului român de a ocroti şi garanta proprietatea privatã. Astfel, în mod arbitrar, o persoanã poate fi lipsitã de proprietatea sa asupra unor titluri de creanţã în cazul în care nu şi-a exercitat dreptul de acţiune în termenul stabilit prin textul criticat.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã normele criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie întregul text al <>art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã. În realitate, din analiza dosarului se constatã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate criticã numai prevederile <>art. 3 alin. 1 teza întâi din Decretul nr. 167/1958 , care au urmãtorul cuprins: "Termenul prescripţiei este de 3 ani [...]."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã. Totodatã, sunt invocate, în mod generic, şi prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã cã, prin mai multe decizii, a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate în raport cu critici identice, formulate chiar de autorul prezentei excepţii. Spre exemplu, prin <>Decizia nr. 251 din 6 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 303 din 17 aprilie 2008, sau <>Decizia nr. 267 din 22 martie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, Curtea a statuat cã "instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de naturã sã îngrãdeascã accesul liber la justiţie". În acest sens, Curtea a arãtat cã, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de acces la justiţie, şi anume Cauza Z şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii (2001), s-a statuat cã art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale poate fi invocat de orice persoanã care considerã cã a existat o ingerinţã ilegalã în privinţa exerciţiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, însã "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut" şi "acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni". Aşa fiind, Curtea a stabilit constituţionalitatea prevederilor <>art. 3 alin. 1 teza întâi din Decretul nr. 167/1958 prin raportare la dispoziţiile art. 21 alin (3) din Constituţie.
Prin <>Decizia nr. 251 din 6 martie 2008 , Curtea a apreciat cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 44 din Constituţie. De asemenea, în temeiul aceloraşi raţiuni, nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la pretinsa încãlcare a prevederilor documentelor internaţionale invocate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. 1 teza întâi din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivã, excepţie invocatã de Iosif Jager în Dosarul nr. 432/302/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
