Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 642 din 29 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 si art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 26 ianuarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Lactis" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 15/2005/com, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Lactis" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de deschidere a procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate încalcã dispoziţiile art. 16, 21 şi 24 din Constituţie.
Tribunalul Iaşi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, referindu-se la cele statuate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 şi ale <>art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificãrile ulterioare, aduse prin <>Legea nr. 249/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 28 iulie 2005.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 9: "Judecãtorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dintre judecãtorii desemnaţi ca judecãtori-sindici, în temeiul art. 50 din aceastã lege.";
- Art. 31: "(1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de cãtre debitor sau de cãtre creditori.
(2) Banca Naţionalã a României, Comisia Naţionalã a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea şi controlul acestora, care, potrivit datelor de care autoritãţile respective dispun, îndeplinesc criteriile prevãzute de dispoziţiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevãzute de prezenta lege."
Critica de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale se rezumã la susţinerea cã "acestea contravin art. 16, 21 şi 24 din Constituţia României, aşa cum a fost modificatã".
Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate rezultã în mod evident cã autorul acesteia, invocând încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 24 se referã numai la alineatele (1) şi (2), privind egalitatea în drepturi şi dreptul la apãrare, precum şi la cele cuprinse în alin. (1), (2) şi (3) ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este nefondatã.
Curtea observã cã, prin conţinutul lor concret, dispoziţiile criticate nu fac altceva decât sã indice cã nominalizarea judecãtorului-sindic se face numai dintre judecãtorii desemnaţi ca judecãtori-sindici, conform <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, precum şi faptul cã, în afara debitorului sau creditorilor, pot declanşa procedura şi Banca Naţionalã, Comisia Naţionalã a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru "persoanele juridice aflate sub supravegherea şi controlul acestora", fãrã sã încalce dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Astfel, dispoziţiile legale privind desemnarea judecãtorului-sindic de cãtre preşedintele tribunalului nu conţin norme contrare principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi autoritãţilor publice, acestea aplicându-se în toate cazurile la care se referã textul, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. De asemenea, dispoziţiile <>art. 31 din Legea nr. 64/1995 sunt aplicabile tuturor debitorilor împotriva cãrora instituţiile abilitate au depus o cerere prin care se solicitã constatarea stãrii de insolvenţã şi deschiderea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului.
Cu privire la critica adusã prevederilor legale invocate, în sensul încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) şi (2), Curtea reţine cã dispoziţiile <>art. 9 şi 31 din Legea nr. 64/1995 nu împiedicã accesul liber la justiţie al debitorilor implicaţi în procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului şi nici dreptul acestora la apãrare, deoarece pãrţile interesate au posibilitatea de a se adresa instanţelor judecãtoreşti cu cereri, opoziţii şi întâmpinãri şi de a exercita cãile legale de atac în condiţiile procedurale stabilite de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi <>art. 31 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Lactis" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 15/2005/com al Tribunalului Iaşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
