Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 639 din 28 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Antonia Constantin - procuror Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de Nicu Samuel, Artur-David Udrescu şi Ana-Hrisi Udrescu în Dosarul nr. 10.457/299/2006 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Dupã încheierea dezbaterilor, se prezintã avocatul Ionuţ Mateescu.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 18 ianuarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 10.457/299/2006, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de Samuel Nicu, Artur-David Udrescu şi Ana-Hrisi Udrescu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul de lege criticat conţine o limitare expresã a dreptului de proprietate, fãrã a se respecta condiţiile prevãzute de art. 53 din Constituţie. Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, face referire la <>Decizia nr. 199 din 14 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2005. Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu urmãtorul cuprins: "În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrãrilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin.(1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecãtoreşti pentru a dispune, dupã caz: (...) b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5), (7) şi (9) referitoare la dreptul de proprietate privatã şi art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 159 din 28 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 martie 2006, a statuat cã textul constituţional al art. 44 referitor la garantarea dreptului de proprietate statorniceşte cã limitele şi conţinutul acestuia sunt stabilite prin lege, iar alin. (7) al art. 44 din Constituţie prevede cã dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. De asemenea, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi din cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului se desprinde ideea cã dreptul de proprietate nu este unul absolut, ci comportã unele limitãri, care trebuie sã pãstreze un echilibru între interesul general şi interesul privat al cetãţenilor. În ceea ce priveşte edificarea de construcţii, nu se poate susţine cã prin desfiinţarea unei construcţii nelegal executate s-ar încãlca dreptul de proprietate, întrucât demolarea, dispusã de o instanţã judecãtoreascã la finalul unui proces în care s-au putut formula apãrãri şi administra probe, este consecinţa nerespectãrii de cãtre constructor a prevederilor imperative ale legii privitoare la autorizãrile necesare edificãrii imobilului respectiv. De asemenea, prin <>Decizia nr. 199 din 14 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2005, Curtea a reţinut cã prin textul de lege criticat se instituie obligaţia obţinerii autorizaţiei de construcţie, al cãrei scop este prevenirea consecinţelor negative în cazul unor construcţii necorespunzãtoare, sancţiunea nerespectãrii acestei obligaţii - desfiinţarea construcţiei - nefiind contrarã prevederilor constituţionale ale art. 53. Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, excepţie ridicatã de Nicu Samuel, Artur-David Udrescu şi Ana-Hrisi Udrescu în Dosarul nr. 10.457/299/2006 al Judecãtoriei Sectorului 1, Bucureşti. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
