Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ismail Kaplan în Dosarul nr. 2.751/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal rãspunde, pentru Ismail Kaplan, avocat Constantin Popescu.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia aşa cum a fost formulatã. Se susţine cã dispoziţiile legale criticate, care nu permit revocarea mãsurii expulzãrii, reglementatã de art. 117 din Codul penal, încalcã dreptul la liberã circulaţie, garantat de Constituţie şi de tratatele internaţionale, întrucât determinã ca aceastã mãsurã sã aibã "caracter veşnic", neputând fi modificatã, revocatã, înlocuitã sau desfiinţatã. Chiar dacã art. 53 din Constituţie prevede posibilitatea restrângerii unor drepturi, în cauzã nu subzistã nici una dintre situaţiile la care face referire textul constituţional.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii, în principal, de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã, în realitate, autorul acesteia solicitã completarea normei criticate, ceea ce nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã persoana vizatã de mãsura expulzãrii poate exercita împotriva acesteia cãile de atac reglementate de lege, astfel încât nu se poate reţine susţinerea autorului excepţiei în sensul cã aceastã mãsurã nu poate fi modificatã sau înlãturatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.751/2005, Tribunalul Bucureşti-Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ismail Kaplan în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã "art. 437 din Codul de procedurã penalã încalcã normele imperative ale Constituţiei şi ale legislaţiei internaţionale, aplicând o mãsurã de siguranţã ce nu mai poate fi modificatã, revocatã, înlocuitã şi chiar desfiinţatã în orice mod dupã punerea acesteia în executare." Se aratã cã actuala redactare a dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedurã penalã conduce la concluzia cã, dupã aplicarea mãsurii de siguranţã a expulzãrii, aceasta "are caracter veşnic, în condiţiile în care nici o pedeapsã nu este veşnicã cu excepţia pedepsei cu moartea, abolitã de actuala Constituţie". Ca urmare, se solicitã Curţii Constituţionale "sã dispunã posibilitatea revocãrii şi a acestei mãsuri de siguranţã, stabilind totodatã şi o limitã de aplicabilitate şi valabilitate a unei astfel de mãsuri de siguranţã, anulând veşnicia acestei mãsuri."
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã considerã cã textul de lege criticat este constituţional, întrucât scopul mãsurii de siguranţã este înlãturarea unei stãri de pericol şi preîntâmpinarea sãvârşirii faptelor prevãzute de legea penalã, iar prevederile art. 53 din Legea fundamentalã permit restrângerea prin lege a exerciţiului unor drepturi sau a unor libertãţi dacã aceasta este necesarã pentru apãrarea securitãţii şi ordinii publice. Se aratã, totodatã, cã nu se poate vorbi de o inegalitate a cetãţenilor în faţa legii, câtã vreme mãsura expulzãrii se poate dispune numai faţã de cetãţenii români sau faţã de persoanele fãrã cetãţenie care nu domiciliazã în România.
În concluzie, se apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã art. 437 din Codul de procedurã penalã nu contravine principiului egalitãţii în drepturi, întrucât nu instituie nici un privilegiu întemeiat pe vreunul dintre criteriile prevãzute la art. 4 din Constituţie, şi, de asemenea, acesta nu încalcã prevederile art. 11, 25 şi 53 din Legea fundamentalã. Se mai aratã cã, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii prin care s-a dispus mãsura expulzãrii, aceasta poate fi contestatã în cadrul cãilor comune de atac.
În concluzie, Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile art. 11 din Constituţie, şi nici pe cele ale Protocolului nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi, de asemenea, nu aduc atingere egalitãţii în drepturi, câtã vreme se aplicã fãrã nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identicã. Cât priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 25 din Constituţie, se aratã cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât libera circulaţie nu este absolutã, aceasta trebuind sã se desfãşoare cu îndeplinirea şi respectarea unor condiţii prevãzute de lege. De asemenea, art. 437 din Codul de procedurã este - în opinia Avocatului Poporului - în deplinã concordanţã cu prevederile art. 53 din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 437 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora:
"Persoana cu privire la care s-a luat una din mãsurile prevãzute în art. 113-116 din Codul penal poate cere instanţei în a cãrei circumscripţie locuieşte, revocarea mãsurii, când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat.
Revocarea poate fi cerutã şi de procuror. Soluţionarea cererii se face cu citarea persoanei cu privire la care este luatã mãsura, ascultându-se şi concluziile apãrãtorului şi procurorului.
Dacã cel internat nu are apãrãtor, i se asigurã un avocat din oficiu."
Prevederile constituţionale pretins încãlcate sunt cele cuprinse în art. 11, privind dreptul internaţional şi dreptul intern, în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 25, referitoare la libera circulaţie, şi în art. 53, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Se invocã, de asemenea, încãlcarea Protocolului nr. 4 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care recunoaşte anumite drepturi şi libertãţi, altele decât acelea care figureazã în convenţie şi în primul Protocol adiţional la convenţie, cu privire la care se aratã cã "garanteazã un regim echitabil şi nediscriminator în ceea ce priveşte expulzarea".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 437 din Codul de procedurã penalã reglementeazã posibilitatea revocãrii mãsurilor "prevãzute de art. 113-116 din Codul penal", la cererea persoanei cu privire la care s-a luat una dintre aceste mãsuri, sau a procurorului, fiind adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum rezultã din prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Autorul excepţiei, faţã de care s-a luat o altã mãsurã de siguranţã decât cele la care face referire art. 437 din Codul de procedurã penalã, este nemulţumit de actuala redactare a acestui text de lege, pe care îl considerã neconstituţional, iar, prin criticile formulate, solicitã extinderea dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedurã penalã şi la alte situaţii neprevãzute în text, în sensul adãugãrii în cuprinsul acestuia şi a posibilitãţii condamnatului de a obţine revocarea mãsurii de siguranţã a expulzãrii, prevãzutã de art. 117 din Codul penal. În acest sens, se solicitã expres Curţii "sã dispunã posibilitatea revocãrii şi a acestei mãsuri de siguranţã".
Or, aşa dupã cum Curtea Constituţionalã a reţinut în mod constant, acceptarea acestor critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit cãruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţãrii", fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 437 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ismail Kaplan în Dosarul nr. 2.751/2005 al Tribunalului Bucureşti-Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
