Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 631 din 24 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 112/2001 privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.127 din 14 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte sãvârşite în afara teritoriului ţãrii de cetãţeni români sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate în România, excepţie ridicatã de Gabriel Grãmadã în Dosarul nr. 269/2005 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Apreciazã cã textul de lege supus controlului de constituţionalitate este în deplinã concordanţã atât cu prevederile constituţionale, cât şi cu cele ale art. 2 paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 269/2005, Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte sãvârşite în afara teritoriului ţãrii de cetãţeni români sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate în România, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 252/2002 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Gabriel Grãmadã într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a actului emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia generalã de evidenţã informatizatã a persoanei, Direcţia de paşapoarte, prin care i-a fost suspendat dreptul de a folosi paşaportul pe o perioadã de 5 ani.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia aratã cã prevederile <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 nu pot fi asimilate unei pedepse accesorii şi nici nu pot fi calificate fapte de naturã sã aducã atingere siguranţei naţionale. Considerã cã textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 25 - "Libera circulaţie", ale art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", ale art. 147 alin. (1), precum şi prevederilor art. 2 paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, recunoscând anumite drepturi şi libertãţi, altele decât cele deja înscrise în convenţie şi în primul protocol adiţional la convenţie. Mai aratã cã mãsura înscrisã în <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , prin care se limiteazã dreptul la libera circulaţie, este luatã de cãtre şeful de serviciu al Biroului paşapoarte, care este reprezentantul unui organ administrativ, iar nu de cãtre o instanţã judecãtoreascã.
Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 nu aduce atingere nici uneia dintre prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei, iar motivarea formulatã de acesta se referã la "aspecte colaterale, fãrã legãturã cu subiectul dezbãtut".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Precizeazã cã una dintre obligaţiile cetãţenilor români o reprezintã respectarea legii, astfel încât refuzul eliberãrii paşaportului sau suspendarea dreptului de folosire a acestuia pe o perioadã de 5 ani unui cetãţean român condamnat pentru sãvârşirea infracţiunilor prevãzute la <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 nu echivaleazã cu încãlcarea dreptului la liberã circulaţie în ţarã şi în strãinãtate. Considerã cã textul criticat este în deplin acord cu prevederile art. 53 din Constituţie, arãtând cã mãsurile privind restrângerea dreptului la liberã circulaţie "sunt stabilite prin lege, ca limitãri justificate de apãrarea securitãţii naţionale, asigurarea unui climat de ordine, precum şi de prevenirea unor consecinţe negative, fiind necesare într-o societate democraticã, proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi aplicate în mod nediscriminatoriu". De asemenea, precizeazã cã libertatea de mişcare a cetãţeanului nu poate fi absolutã, ci "trebuie sã se desfãşoare cu îndeplinirea şi respectarea unor condiţii prevãzute de lege (...)". Considerã cã textul de lege criticat este conform prevederilor art. 53 din Constituţie, fiind şi o reflectare a dispoziţiilor art. 12 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, potrivit cãruia "orice persoanã care se aflã în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber şi de a-şi alege reşedinţa. Orice persoanã este liberã sã pãrãseascã orice ţarã, inclusiv propria sa ţarã. Drepturile sus-menţionate nu pot face obiectul unor restricţii decât dacã acestea sunt prevãzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naţionalã, ordinea publicã, sãnãtatea ori moralitatea publicã sau drepturile şi libertãţile altora şi sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezentul pact". În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a principiului consacrat de art. 16 din Legea fundamentalã, precizeazã cã, în repetate rânduri, Curtea Constituţionalã a statuat cã "instituirea unor reguli speciale, în considerarea unor situaţii deosebite, atât timp cât instituirea acestor reguli nu se face în mod discriminatoriu, nu contravine principiului constituţional al egalitãţii în drepturi", menţionând, pentru exemplificare, <>Decizia nr. 25 din 23 februarie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999.
Avocatul Poporului îşi exprimã punctul de vedere în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Apreciazã cã prevederile <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 nu aduc atingere principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, întrucât se aplicã tuturor persoanelor fizice aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare. De asemenea, considerã cã nu este încãlcat nici art. 25 din Constituţie, deoarece libera circulaţie nu poate fi absolutã, ci trebuie sã se desfãşoare cu îndeplinirea şi respectarea unor condiţii prevãzute de lege. În sprijnul acestei afirmaţii, menţioneazã şi art. 12 pct. 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care stabileşte cã libera circulaţie poate face obiectul unor restricţii dacã sunt prevãzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naţionalã, ordinea publicã, sãnãtatea ori moralitatea publicã sau drepturile şi libertãţile altora şi este compatibilã cu celelalte drepturi recunoscute. Apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici critica <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 faţã de prevederile art. 53 din Constituţie, precizând cã, în acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 220/2005 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte sãvârşite în afara teritoriului ţãrii de cetãţeni români sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 septembrie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 252/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 9 mai 2002. Acestea au urmãtorul conţinut: "Cetãţeanului român condamnat în temeiul dispoziţiilor art. 1-3 i se refuzã eliberarea paşaportului sau, dupã caz, i se suspendã dreptul de folosire a acestuia pe o perioadã de 5 ani."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), privind egalitatea în faţa legii, ale art. 25 - "Libera circulaţie", ale art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", şi celor ale art. 147 alin. (1) din Constituţie, referitoare la efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textul de lege criticat contravine şi prevederilor art. 2 paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru aparãrea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, recunoscând anumite drepturi şi libertãţi, altele decât cele deja înscrise în convenţie şi în primul protocol adiţional la convenţie, prevederi care se referã la libertatea persoanei de a pãrãsi orice ţarã, inclusiv pe a sa, precum şi la condiţiile în care exercitarea acestui drept poate fi restrânsã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textul de lege criticat prevede refuzul eliberãrii paşaportului sau, dupã caz, suspendarea dreptului de folosire a acestuia pe o perioadã de 5 ani acelor cetãţeni români condamnaţi pentru sãvârşirea faptelor descrise la <>art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 . Articolele menţionate se referã la infracţiunile de: trecere ilegalã a frontierei unui stat strãin - stabilitã de art. 1 din ordonanţã; racolare, îndrumare sau cãlãuzire a uneia ori mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat strãin sau de organizare a uneia ori a mai multora dintre aceste activitãţi ilegale - prevãzute de art. 2; la tentativa la cele douã infracţiuni menţionate; la iniţierea sau constituirea unei asocieri în scopul sãvârşirii infracţiunii prevãzute la art. 2 ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unei astfel de asocieri, astfel cum se prevede în art. 3. Din conţinutul dosarului de fond se constatã cã autorului excepţiei i-a fost suspendat dreptul de folosire a paşaportului pe o perioadã de 5 ani ca urmare a unei condamnãri pentru tentativa de trecere frauduloasã a frontierei României.
Curtea constatã cã textul de lege criticat se aplicã tuturor persoanelor fizice care întrunesc condiţiile stabilite de ipoteza normei, astfel încât nu poate fi reţinutã critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. De altfel, sancţiunea stabilitã de <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 este consecinţa nesocotirii, de cãtre autorul excepţiei, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, privind obligativitatea respectãrii legilor.
Nu este întemeiatã nici critica în legãturã cu pretinsa încãlcare a dreptului de liberã circulaţie garantat de art. 25 din Constituţie. Libertatea de circulaţie a cetãţenilor nu este absolutã, ci trebuie circumscrisã unor limite, care sunt determinate de necesitatea apãrãrii securitãţii naţionale, asigurarea ordinii publice şi prevenirea unor posibile consecinţe negative ale exercitãrii cu rea-credinţã a acestei libertãţi. De aceea, dispoziţiile <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 sunt în deplinã concordanţã atât cu prevederile art. 53 din Constituţie, cât şi cu cele ale art. 2 paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru aparãrea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, recunoscând anumite drepturi şi libertãţi, altele decât cele deja înscrise în convenţie şi în primul protocol adiţional la convenţie. Aceasta, deoarece limitãrile dreptului de liberã circulaţie sunt prevãzute de lege şi constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sãnãtãţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertãţilor altora.
În ceea ce priveşte invocarea de cãtre autorul excepţiei a prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţie, referitoare la deciziile Curţii Constituţionale, Curtea constatã cã acestea nu au nici o relevanţã în soluţionarea cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte sãvârşite în afara teritoriului ţãrii de cetãţeni români sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate în România, excepţie ridicatã de Gabriel Grãmadã în Dosarul nr. 269/2005 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
