Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 630 din 26 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 1 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Ludmann Janosne, nãscutã Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecãtoriei Bistriţa.
La apelul nominal se prezintã Majai Laszlo, avocatul autorilor excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate apãrãtorul autorilor excepţiei aratã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt susceptibile de mai multe interpretãri, împrejurare ce determinã o aplicare neunitarã a legii la nivelul ţãrii de cãtre comisiile judeţene pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 . Aşa fiind, apreciazã cã excluderea cetãţenilor strãini din categoria persoanelor care pot formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau cu destinaţie forestierã care au aparţinut în trecut autorilor lor îngrãdeşte dreptul constituţional al acestora de a dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor prin moştenire legalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 408/2004 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 8954/190/2006, Judecãtoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Ludmann Janosne, nãscutã Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât cetãţenilor strãini care nu şi-au redobândit cetãţenia românã nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau cu destinaţie forestierã, fiind excluşi dintre categoriile de persoane care pot face asemenea cereri, cu toate cã art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie prevede dreptul cetãţenilor strãini de a dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor prin moştenire legalã.
Judecãtoria Bistriţa apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã nu existã neconcordanţe între dispoziţiile criticate şi Legea fundamentalã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 se referã la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de terenuri agricole sau cu destinaţie forestierã în favoarea persoanelor care le-au deţinut în proprietate, iar nu la modurile de dobândire consacrate de Constituţie. Prin urmare, nu se aduce atingere protecţiei proprietãţii ori dobândirii acesteia, în condiţiile în care însãşi norma constituţionalã prevede cã atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3) - (9)."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza a doua referitoare la dreptul cetãţenilor strãini şi apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor prin moştenire legalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate, sau constituirea acestuia, în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupã caz, constituit, în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptãţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi pentru foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economicã a statului în aceastã materie şi cu finalitatea reparatorie a legii. Condiţionarea exercitãrii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetãţean român reprezintã o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţionalã.
Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevãd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini şi apatrizi, nu o înlãturã, ci doar precizeazã cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacitãţi speciale. Potrivit normei constituţionale, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de cãtre cetãţenii strãini sau apatrizi este moştenirea legalã.
Însã, Curtea constatã cã, în cauza aflatã pe rolul instanţei judecãtoreşti, calitatea de moştenitor nu poate fi recunoscutã decât ca urmare a aplicãrii legii şi numai în limitele stabilite de aceasta, întrucât, aşa cum s-a arãtat mai sus, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrãrii în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , garantarea şi ocrotirea constituţionalã a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtã vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmeazã a se naşte ulterior, prin efectul şi în condiţiile legii menţionate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Ludmann Janosne, nãscutã Gaspar Magda Roza Ilona, şi de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecãtoriei Bistriţa.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 iunie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
