Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 629 din 12 mai 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 629 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 536 din 29 iulie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicatã de Doina Gheorghe în Dosarul nr. 507/36/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arãtã cã prevederile de lege criticate, care reglementeazã cazurile de încetare a calitãţii de notar public, nu îngrãdesc dispoziţiile art. 41 din Constituţie, deoarece persoana care a ales aceastã profesie trebuie sã se supunã tuturor rigorilor legii. În ceea ce priveşte critica referitoare la neclaritatea textului de lege criticat, aratã cã acesta cuprinde dispoziţii de maximã generalitate, neputându-se preciza în textul de lege toate cazurile particulare şi, prin urmare, revine instanţelor judecãtoreşti sarcina de a aprecia în ce mãsurã situaţiile respective ar atrage sancţiunea încetãrii calitãţii de notar public.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 7 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 507/36/2010, Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamanta Doina Gheorghe într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a ordinului privind încetarea calitãţii sale de notar public în cadrul Camerei Notarilor Publici Constanţa.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în situaţia în care principiile de exercitare a profesiei sunt reglementate prin legi speciale, este necesar şi obligatoriu ca aceastã reglementare "sã garanteze cã modul de încetare a muncii nu reprezintã o interzicere a exercitãrii dreptului la muncã şi cã nu încalcã principiul constituţional al exercitãrii neîngrãdite a dreptului la muncã". Or, prin dispoziţiile de lege criticate se încalcã dreptul de a munci conform pregãtirii profesionale de notar, în condiţiile în care nu se indicã în mod explicit care sunt infracţiunile pentru care condamnarea definitivã îl face pe autor nedemn de a mai îndeplini calitatea de notar.
    Condamnarea definitivã pentru "sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei" reprezintã o exprimare genericã ce lasã la latitudinea factorului de decizie sã aprecieze când infracţiunea este gravã ori mai puţin gravã sau când infracţiunea aduce atingere prestigiului profesiei. Astfel, legiuitorul nu cuantificã gravitatea faptei şi nici nu defineşte situaţiile în care se aduce atingere profesiei, lãsând o marjã largã de posibilitãţi şi de aprecieri, punând totodatã semnul egalitãţii între o condamnare la amenda penalã şi o condamnare cu pedeapsã privativã de libertate. Or, deşi gravitatea faptei diferã în cele douã situaţii expuse, poate opera încetarea calitãţii de notar public în ambele situaţii, dacã aşa considerã cel îndreptãţit sã emitã decizia, potrivit dispoziţiilor de lege criticate.
    Într-o astfel de abordare, fãrã a fi indicate precis infracţiunile pentru care notarul condamnat definitiv devine incompatibil cu aceastã profesie, dispoziţiile de lege criticate încalcã art. 41 din Constituţie referitor la dreptul la muncã şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului dreptului de a profesa ca notar, drept câştigat prin dobândirea legalã a acestei calitãţi.
    Totodatã, considerã cã se încalcã şi dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituţie, întrucât mãsura dispusã nu este proporţionalã cu situaţia care a determinat-o. În speţã, prin ordinul emis i se interzice exercitarea profesiei de notar numai pentru faptul cã s-a pronunţat o condamnare definitivã, fãrã ca fapta pentru care a intervenit condamnarea sã fie în mod expres prevãzutã ca o cauzã de încetare a activitãţii.
    Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc, sub nicio formã, dreptul la muncã sau libertatea de alegere a profesiei ori a locului de muncã. Astfel, cel condamnat nu este împiedicat sã se încadreze în altã funcţie decât cea cu care este incompatibilã fapta ce constituie obiectul condamnãrii.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevederi care au urmãtorul cuprins: "Calitatea de notar public înceteazã: [...] f) în cazul condamnãrii definitive pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;".
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncã şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele motive:
    Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentalã, dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã. Or, Curtea observã cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc dreptul de a munci conform pregãtirii profesionale de notar sau alegerea liberã a profesiei de notar public, ci stabilesc un caz de încetare a acestei calitãţi, şi anume atunci când notarul public a fost condamnat definitiv pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei.
    Curtea constatã cã legiuitorul are atât competenţa de a reglementa condiţiile pentru ocuparea unor funcţii sau exercitarea unor profesii, cât şi competenţa de a stabili cazuri de încetare a acestora. Totodatã, cazul reglementat de dispoziţiile de lege criticate nu este decât consecinţa logicã a condamnãrii definitive a notarului public pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei, nefiind prin urmare de naturã sã aducã atingere prevederilor din Legea fundamentalã cuprinse în art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socialã a muncii.
    Referitor la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, Curtea observã cã nu ne aflãm în ipoteza restrângerii exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi prin dispoziţiile de lege criticate şi, prin urmare, aceastã normã constituţionalã nu este aplicabilã în cauzã.
    Cu privire la critica referitoare la caracterul general al textului art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi primitã, deoarece reprezintã un aspect care ţine de competenţa instanţelor judecãtoreşti învestite sã aplice norma de lege la speţa dedusã judecãţii. Faptul cã legiuitorul nu cuantificã gravitatea faptei şi nici nu defineşte situaţiile în care se aduce atingere profesiei, lãsând o marjã largã de posibilitãţi şi de aprecieri, astfel cum susţine autorul excepţiei, nu poate conduce la neconstituţionalitatea normei de lege criticate atât timp cât instanţa de judecatã este competentã sã aprecieze aplicarea legii la cazul dedus judecãţii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. 1 lit. f) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicatã de Doina Gheorghe în Dosarul nr. 507/36/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã, contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean

                                    --------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016