Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokâr Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Anton Apahideanu în Dosarul nr. 1.265/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal rãspunde Anton Apahideanu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia, susţinând cã dispoziţiile legale criticate, care nu prevãd posibilitatea atacãrii cu contestaţie a hotãrârilor pronunţate de instanţele de apel, încalcã prevederile constituţionale referitoare la statul de drept şi cele privind accesul la justiţie. Totodatã, sunt invocate în susţinerea excepţiei şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece Curtea nu se poate pronunţa asupra modificãrii sau completãrii prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.265/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Anton Apahideanu în dosarul menţionat, având ca obiect soluţionarea cererii de contestaţie în anulare formulatã de autorul excepţiei împotriva unei decizii civile.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã "limitarea aplicabilitãţii articolului 318 din Codul de procedurã civilã, doar la hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs, cu excluderea hotãrârilor pronunţate de instanţele de apel, este în contradicţie cu [...] principiul constituţional al statului de drept bazat pe justiţie, al accesului liber la justiţie, al imparţialitãţii instanţelor, al rolului cãilor de atac în eliminarea greşelilor comise [...], fiind încãlcat dreptul la un proces echitabil, deoarece greşeala nu poate fi legal îndreptatã în nici un fel". Sunt încãlcate, în opinia autorului excepţiei, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, "convenţie care stabileşte dreptul la procese echitabile, judecate de instanţe imparţiale".
Autorul excepţiei considerã cã, prin abrogarea pct. 11 al art. 304 din Codul de procedurã civilã, "nu s-a eliminat limitarea aplicabilitãţii articolului 318 din cod doar la hotãrârile instanţelor de recurs". S-a creat astfel o inegalitate de tratament între "hotãrârile pronunţate de instanţele de apel, care nu pot fi atacate pe calea extraordinarã de atac a contestaţiei în anulare pentru greşeli materiale, hotãrâri pronunţate în complet de doi judecãtori, şi hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs, care pot fi atacate cu contestaţie în anulare, deşi acestea sunt pronunţate în complet de trei judecãtori, probabilitatea unei erori materiale [...] fiind mai micã".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se apreciazã cã nu sunt încãlcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie, deoarece "condiţiile în care pot fi exercitate cãile de atac, atât cele ordinare, cât şi cele extraordinare, cum este contestaţia în anulare specialã, sunt reglementate prin lege, conform dispoziţiilor art. 129 din Constituţie". Astfel, se aratã în continuare, "stabilirea procedurii şi a condiţiilor pentru promovarea cãilor de atac constituie prerogativa exclusivã a legiuitorului, pãrţile având posibilitatea de a exercita cãile de atac, însã în condiţiile prevãzute de lege".
În conformitate cu prevederile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, susţinând, în esenţã, cã dispoziţiile criticate sunt conforme cu art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie.
Avocatul Poporului considerã, în esenţã, cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, fiind conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentalã. De asemenea, apreciazã cã instituirea unor reguli speciale privind exercitarea contestaţiei în anulare nu contravine principiului constituţional al accesului liber la justiţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, îl constituie art. 318 din Codul de procedurã civilã. Dispoziţiile alin. 2 ale art. 318 au fost abrogate prin <>art. I pct. 121 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Alin. 1 al art. 318 din Codul de procedurã civilã a fost modificat prin <>art. I pct. 26 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001, care avea urmãtorul cuprins: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2001 a fost respinsã prin <>Legea nr. 69/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, şi abrogatã prin <>art. IV din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Dispoziţiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã au fost modificate prin <>art. I pct. 53 din Legea nr. 219/2005 şi au urmãtorul cuprins: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Având în vedere cã, în urma modificãrii, dispoziţia legalã criticatã a rãmas aceeaşi, Curtea, conform jurisprudenţei sale, urmeazã sã se pronunţe asupra reglementãrii în vigoare.
Critica de neconstituţionalitate are la bazã, în esenţã, susţinerea potrivit cãreia "limitarea aplicabilitãţii articolului 318 din Codul de procedurã civilã doar la hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs, cu excluderea hotãrârilor pronunţate de instanţele de apel", ar încãlca, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind principiul statului de drept, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul la justiţie, ale art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Autorul excepţiei apreciazã cã prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã încalcã şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este inadmisibilã.
Din motivarea excepţiei rezultã cã, de fapt, autorul acesteia nu criticã neconstituţionalitatea art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, ci este nemulţumit de aplicarea acestui text doar la hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs, cu excluderea hotãrârilor pronunţate de instanţele de apel. Aşadar, în realitate, autorul excepţiei nu formuleazã o criticã privind neconstituţionalitatea textului, ci urmãreşte completarea acestuia, în sensul ca şi hotãrârile pronunţate de instanţele de apel sã poatã fi atacate cu contestaţie în anulare ca şi cele ale instanţelor de recurs.
Sub acest aspect Curtea nu este competentã sã se pronunţe, întrucât potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Anton Apahideanu în Dosarul nr. 1.265/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
